A început referendumul istoric din Grecia

Premierul de extremă-stânga al Greciei, Alexis Tsipras, a decis organizarea unui referendum prin care grecii să decidă dacă acceptă măsurile de austeritate propuse de creditorii ţării. Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană şi Fondul Monetar Internaţional nu vor lua nicio decizie privind situaţia din Grecia înainte de referendumul programat duminică. Programul de asistenţă financiară în valoare de 240 de miliarde de euro, din care Grecia mai are de primit 7,2 miliarde de euro, s-a încheiat marţi, aceeaşi zi în care statul elen trebuia să facă plata către FMI, relatează Romaniatv.net.

Întrebarea care va fi adresată la referendumul programat duminică este următoarea: Ar trebui acceptat acordul, care a fost prezentat de Comisia Europeană, de Banca Centrală Europeană şi de Fondul Monetar Internaţional în Eurogrup pe 25.06.2015 şi cuprinde două părţi, care constituie propunerea lor unificată?

Primul document are titlul „Reforme pentru completarea programului curent şi nu numai”, iar al doilea „Analiză preliminară a sustenabilităţii datoriei”.

Prima căsuţă pe buletinul de referendum va fi „nu”, iar a doua „da”.

Creditorii internaţionali cer Greciei reforma pensiilor, modificarea legislaţiei muncii şi reducerea deficitului bugetar. Grecia va intra în incapacitate de plăţi, la 1 iulie, prin neachitarea unei tranşe de 1,6 miliarde de euro către FMI.

Ministrul elen al Finanţelor, Yannis Varoufakis, a pledat pentru respingerea condiţiilor creditorilor, acuzând de „terorism” Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană şi Fondul Monetar Internaţional.

Grecia are o datorie totală de peste 320 de miliarde de euro, dintre care 65% către ţări din zona euro şi către FMI, iar 8,7% către Banca Centrală Europeană (BCE).

Începând de la 1 iulie Grecia este, tehnic, în incapacitate de plăţi. Actuala situaţie de incapacitate de plăţi nu este o premieră pentru Grecia, dar ar putea fi cea mai gravă din istoria ţării. În 2012, economia Greciei a fost în incapacitate de plăţi tehnică, restructurând o datorie suverană de 124 de miliarde de euro. La acea vreme, Grecia a fost salvată de creditorii europeni. Acum, Grecia riscă să nu poată plăti deloc datoria de 323 de miliarde de euro, iar şansele unei intervenţii europene sunt minime. Deocamdată, Grecia nu va intra oficial în incapacitate de plăţi doar pentru că Fondul Monetar Internaţional oferă unei ţări aflate în default tehnic o lună până la constatarea oficială a situaţiei. Practic însă, pieţele financiare vor considera Grecia ca fiind o economie insolventă. Grecia deţine recordul privind amploarea unei incapacităţi de plată a datoriei suverane, iar banca Lehman Brothers, la capitolul insolvenţei unei companii (600 miliarde dolari/538 miliarde euro) în anul 2008.”Sărbătorim victoria democrației, Grecia trimite un mesaj de demnitate, nimeni nu are dreptul să amenințe cu divizarea Europei”, a declarat de la tribună Alexis Tsipras în fața a peste 25.000 de persoane care manifestau împotriva noilor măsuri de austeritate propuse de creditorii țării, UE și FMI, aflate în centrul referendumului.

„Dăm o șansă Europei să revină la democrație, trimitem un mesaj de speranță popoarelor Europei”, a afirmat prim-ministrul cerând alegătorilor „să depășească teama și șantajul”.

Viitorul Guvernului grec condus de premierul de extremă-stânga Alexis Tsipras este incert după referendumul pe tema măsurilor propuse de creditorii internaţionali, existând riscul ca alegerile anticipate să devină inevitabile, afirmă experţi citaţi de site-ul cotidianului The New York Times.

„Indiferent dacă grecii vor accepta sau vor respinge măsurile creditorilor străini, controlul Guvernului Alexis Tsipras asupra puterii va fi afectat mai mult decât a calculat primul-ministru”, comentează cotiodianul The New York Times.

Deteriorarea stării unei economii dependente de importuri va genera o scădere rapidă a susţinerii populare pentru Guvern, iar convocarea alegerilor parlamentare ar putea deveni inevitabilă”, afirmă Dimitri Sotiropoulos, profesor de Ştiinţe politice la Universitatea din Atena.

„Guvernul Tsipras nu are încredere în Uniunea Europeană şi în Fondul Monetar Internaţional, iar aceste entităţi au o încredere şi mai redusă în Tsipras”, subliniază Sotiropoulos.

„Un vot negativ ar fi o victorie a Guvernului. Dar cu astfel de victorii nu se poate supravieţui, pentru că sunt necesare fonduri pentru a repune în funcţiune economia Greciei”, apreciază expertul.

„Un vot afirmativ la referendum va ridica semne mari de întrebare asupra mandatului premierului Tsipras, care ar putea fi obligat să extindă coaliţia guvernamentală”, apreciază analistul politic George Sefertzis.

„Declinul politic al lui Alexis Tsipras va fi la fel de rapid şi dacă majoritatea grecilor vor respinge planul creditorilor, dat fiind că nu va avea mult timp la dispoziţie pentru a salva ţara de la colaps economic”, argumentează Sefertzis.

Premierul Greciei, Alexis Tsipras, a promis vineri seară poporului elen că va ajunge la un acord cu instituţiile financiare internaţionale în cel mult 48 de ore după referendumul de duminică, indiferent de rezultat. „Vom ajunge la un acord cu creditorii internaţionali în cel mult 48 de ore după referendum, indiferent de rezultat”, a promis Tsipras într-un discurs televizat. „Cu cât va fi mai mare proporţia celor care resping măsurile creditorilor, cu atât mai bun va fi acordul. Dacă majoritatea grecilor vor vota afirmativ, propunerile creditorilor vor fi transpuse în lege”, a promis Tsipras.