Muzeul de Etnografie din Târgu Mureș deține o colecție unicat!
Printre cele 120 de colecții etnografice, cu peste 8.000 de piese deținute de Secția de Etnografie și Artă Populară a Muzeului Județean Mureș se regăsește și o colecție unicat în țară de ceramică neagră în suluri de lut, care s-a confecționat din epoca dacică până în perioada comunistă, pe Valea Mureșului Superior, în localitățile Deda, Morăreni și Pietriș.
Șefa Secției de Etnografie și Artă Populară din Târgu Mureș, Angela Pop, a declarat pentru Agerpres că această ceramică neagră în suluri de lut, pe lângă faptul că este unicat, este și extrem de valoroasă atât ca tipologie, cât și ca tehnică arhaică de execuție, cu similitudini în epoca dacică. Ea a precizat că primele achiziții de obiecte etnografice din colecțiile muzeului au fost realizate de Aurel Filimon, la începutul secolului XX, iar ceramica neagră în suluri de lut se regăsește printre obiectele extrem de valoroase adunate de acesta, informează Agerpres.
‘Astfel, noi am constituit un fond numit Aurel Filimon, cu peste 1500 de piese etnografice achiziționate începând cu anul 1918 până în anul 1940. Au urmat alte campanii de achiziții care au urmărit completarea colecțiilor etnografice inițiale, pentru a reprezenta toate zonele etnografice mureșene: Câmpia Transilvaniei, Târnavele, Valea Gurghiului, Valea Nirajului, Valea Superioară a Mureșului, urmărind raritatea, diversitatea tipologică precum și valoarea artistică deosebită a pieselor achiziționate. Colecția noastră de ceramică mai cuprinde și alte tipuri categoriale: oale, cancee, ulcioare, cratițe, castroane, blide cu diferite tehnici ornamentale și cromatice’, a afirmat Pop.
Ceramica în suluri de lut este deosebită în sensul că, spre deosebire de cea realizată la roată, aceasta era executată fie la roata înceată, fie la masa de lutărit, iar din acest motiv are un aspect rudimentar.
‘Tehnica se practica în Pietriș, Morăreni și Deda. Ultimii olari au practicat meșteșugul prin anii ’60 până în ’65. Din păcate s-a pierdut, dar Aurel Filimon a avut grijă, din timp, să colecționeze piese, în vremea când fonda muzeul din Târgu Mureș, în anii ’20—’30. Cea mai importantă parte din colecție s-a constituit, astfel, din timpul lui. O parte a ajuns la Muzeul Etnografic din Reghin. Tehnologia constă în faptul că se realizează benzi din lut, care sunt fixate pe această masa înceată. Încet-încet benzile sunt ridicate dând forma vasului, de exemplu tronconică, iar apoi fâșiile se unesc între ele de către olar și se dă un mic finisaj. Ceramica aceasta era, în primul rând, de uz gospodăresc, nu era decorativă, dar era foarte solicitată pentru că ea conserva foarte bine alimentele, pentru că erau și vase pentru gătit, dar erau și vase pentru conservat, pentru păstrat alimentele’, a arătat Dorel Marc, cercetător științific în cadrul Muzeului de Etnografie din Târgu Mureș.
Această tehnică era practicată încă de pe vremea dacilor — potrivit descoperirilor arheologice din Țara Hațegului, unde s-au găsit doar fragmente de ceramică — și s-a pierdut în anii 60, când olarii de pe Valea Mureșului Superior au fost considerați chiaburi și au fost nevoiți să își închidă atelierele.
În aceste condiții, la Muzeul de Etnografie din Târgu Mureș și la cel din Reghin vasele au devenit obiecte de colecție cu o valoare deosebită, la Târgu Mureș existând 200 de oale, străchini, vase tripodice și vase de păstrare a alimentelor.