Scenarii post-alegeri în Grecia

Grecii votează duminică într-un nou scrutin legislativ, al doilea din 2015 și al cincilea în șase ani, pentru a alege un nou parlament după demisia fostului premier Alexis Tsipras, liderul partidului de stânga Syriza.

Partidul de stânga Syriza, al lui Tsipras, și formațiunea de centru-dreapta Noua Democrație (ND), condusă de Vangelis Meimarakis, sunt favoritele acestui scrutin, fiind cotate foarte apropiate în sondaje, cu un ușor avans, de până la 3%, pentru partidul fostului premier.

Însă niciunul dintre cele două partide nu ar urma să obțină 151 din cele 300 de locuri din parlament necesare pentru a forma o majoritate.

Grecia are nevoie de stabilitate politică pentru a implementa prevederile noului plan de ajutor de 86 de miliarde de euro convenit în iulie cu creditorii internaționali (FMI și UE) și să evite un nou risc de faliment și de ieșire din zona euro, pericol ce a existat în urmă cu aproximativ două luni.

Cel mai plauzibil scenariu după alegeri este formarea unei coaliții, fie în jurul partidului Syriza, fie în jurul Noii Democrații.

Fără o majoritate absolută, partidul care se va clasa pe primul loc va trebui să încheie o alianță cu cel puțin o altă formațiune pentru a beneficia de o majoritate parlamentară. Nu poate fi vorba decât despre Syriza sau ND, deoarece al treilea partid, Zorii Aurii (neonazist), este plafonat în jurul a 7% în sondaje, iar toate celelalte formațiuni se află în spatele acestuia, inclusiv PASOK (socialiști), altădată competitor permanent pentru Noua Democrație.

Prin urmare, două partide care, ca ND, au votat alături de majoritatea deputaților Syriza planul de ajutor în luna august, vor trebui să decidă dacă vor deveni parteneri ai Syriza sau ai ND.

Este vorba de To Potami, ce are în prezent 17 deputați în legislativ, un partid de centru-stânga creat în 2014 de un fost jurnalist de televiziune, Stavros Theodorakis. PASOK (13 deputați), condus de câteva luni de o femeie, Fofi Gennimata, ar putea de asemenea să participe la o coaliție.

Un alt scenariu, dar cu șanse mici de punere în practică, ar fi o mare alianță între Syriza și Noua Democrație. O astfel de coaliție ar asigura o majoritate parlamentară sigură din cele 300 de locuri în legislativ, asta și datorită sistemului electoral din Grecia, care oferă un bonus de 50 de mandate partidului plasat pe primul loc.

O astfel de alianță ar reduce de asemenea temerile creditorilor, care au căutat să obțină angajamentul liderilor politici eleni față de programul de ajutor.

O astfel de înțelegere ar fi însă dificil de obținut. Liderul Noii Democrații, Vangelis Meimarakis, a spus că este deschis unei asemenea alianțe, ca ultimă șansă de salvare a țării din criza economică profundă. El a declarat că este nevoie de o minimă cooperare pentru a stabili un plan de guvernare și a făcut de asemenea apel la o echipă națională de negociere. A acuzat însă Syriza de „incompetență” în felul în care a guvernat țara în acest an.

Tsipras, încercând să-i mobilizeze pe votanții de stânga și de centru-stânga dezamăgiți de semnarea acordului cu creditorii internaționali, a spus însă că o astfel de alianță ar fi ‘contra naturii’ și a acuzat Noua Democrație că a făcut parte dintr-un sistem politic corupt care a împins Grecia în criza datoriilor.

Este de așteptat ca cele două partide să se confrunte în privința unor reforme, ceea ce ar duce la întârzieri în aplicarea lor, și a imigrației.

Un alt scenariu ar fi ca negocierile pentru formarea unui guvern de coaliție să eșueze, iar acest lucru să ducă la organizarea de noi alegeri, o posibilitate pe care nimeni nu și-o dorește. Electoratul este tot mai dezamăgit, în contextul în care duminică este a treia oară când sunt chemați la urne, după legislativele din ianuarie și referendumul din iulie privind planul de ajutor.

În plus, creditorii internaționali — FMI și UE — ar urma să efectueze în octombrie o primă evaluare a progreselor înregistrate de Atena în cadrul programului de asistență financiară pe trei ani în valoare de 86 de miliarde de euro pe care Tsipras, ca prim-ministru, l-a acceptat în luna iulie, după șase luni de negocieri dure cu zona euro și FMI.

O evaluare pozitivă din partea creditorilor ar duce la deblocarea unei noi tranșe de 3 miliarde de euro din programul de ajutor, ce ar urma să acopere plata unor datorii anterioare și arierate. Pe de altă parte, creditorii ar putea bloca tranșa din împrumut dacă decid că Atena nu și-a respectat angajamentele asumate.

Evaluarea din octombrie ar putea fi însă chiar întârziată dacă instabilitatea politică de la Atena se prelungește.