Vlad Filat, arestat pentru 30 de zile
Fostul premier moldovean Vlad Filat a primit, duminică, mandat de arestare preventivă pentru 30 de zile. Judecătorii moldoveni au luat decizia plasării fostului premier în arest preventiv, în lipsa acestuia. Filat este acuzat de fraude bancare şi luare de mită.
Judecătoria Buiucani din Chişinău a judecat, duminică, cererea procurorilor anticorupţie privind plasarea în arest preventiv a lui Vlad Filat. Fostul premier nu a fost prezent în instanţă, fiind reprezentat de avocatul său, Igor Popa.
Igor Popa aanunţat că Vlad Filat a depus o plângere penală împotriva denunţătorului său, Ilan Shor, pe care îl acuză că a făcut declaraţii false, anexând „acte doveditoare”, informează site-ul Unimedia.
Decizia instanţei fost luată cu doar 30 de minute înainte de expirarea ordonanţei de reţinere a fostului premier moldovean, acuzat de trafic de influenţă, fraude şi corupţie pasivă.
Avocatul fostului premier a cerut, în faţa instanţei, amanârea termenului, argumentând că nu a avut timp să studieze cantitatea mare de documentaţie din dosar. Procurorul Adriana Betisor, din cadrul Centrului Naţional Anticorupţie (CNA), s-a opus însă amânării termenului şi a cerut plasarea în arest preventiv a lui Vlad Filat.
În faţa instanţei s-au adunat zeci de manifestanţi – simpatizanţi ai fostului premier, dar şi contestatari.
Vlad Filat, acuzat de fraudă bancară şi luare de mită, a fost reţinut joi seară, în baza unui mandat emis de Centrul Naţional moldovean Anticorupţie (CNA), la scurt timp după ce Parlamentul de la Chişinău a decis suspendarea imunităţii sale juridice.
Potrivit sesizării, exercitând funcţia de premier, Filat ar fi primit bunuri de la Ilan Shor pentru a înceta controalele la Dufremol, pentru a-l numi consul onorific în Rusia şi pentru a acorda dreptul de comercializare a produselor petroliere.
De asemenea, Vlad Filat ar fi pretins bunuri şi bani în valoare de peste 190 de milioane de dolari de la Ilan Shor, pentru a determina funcţionari guvernamentali să ia decizii necesare asigurării emiterii suplimentare de acţiuni la BEM, fără participarea statului, fapt ce a generat diminuarea participaţiei statului până la 33,3% şi preluarea controlului asupra BEM de către Ilan Shor.