BNR, estimări de inflație pentru 2015 și 2016

Numirea viitorului guvern face parte, alături de relaţiile cu instituţiile internaţionale şi de conduita fiscală viitoare, din factorii cu potenţial inflaţionist, semnala guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, la prezentarea raportului trimestrial asupra inflaţiei.

Banca Naţională se angajează că îi va proteja pe cei cu credite ieftine în lei, dar avertizează că intrarea României în Uniunea Europeană nu înseamnă că putem trăi la fel de bine ca membri mai vechi.

BNR şi-a modificat din nou prognozele de inflaţie pentru 2015 şi 2016.

Astfel, acum estimează o inflaţie de -0,7% la finele acestui an şi de 1,1% la sfârşitul anului viitor, de la -0,3 şi respectiv +0,7 procente cât prognozase anterior.

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, spune că, în trimestrul trei 2015, indicele preţurilor de consum a evoluat pe o traiectorie mai scăzută decât se anticipa, în special datorită efectelor a trei factori.

„Principalul factor care a împins inflaţia în jos şi a împins-o în teritoriul negativ, nu numai în afara coridorului ţintit, a fost reducerea TVA-ului la toate alimentele, băuturile nealcoolice şi serviciile de alimentaţie publică. Tot în direcţia aceasta, au acţionat scăderea pronunţată a cotaţiilor ţiţeiului pe plan internaţional şi reducerea pe cale de consecinţă a preţurilor la combustibili în România şi nivelul scăzut al anticipaţiilor privind inflaţia”, a explicat Mugur Isarescu.

Guvernatorul Băncii Centrale a declarat că inflaţia va rămane în teritoriul negativ până spre finalul anului viitor şi va reintra în intervalul de variaţie ţintit de BNR, cuprins între 1,5 şi 3,5%, abia în cursul anului 2017.

Mugur Isărescu a reafirmat că, dacă nu ar fi existat reducerea TVA la produsele şi serviciile alimentare, inflaţia nu ar fi coborât sub zero şi s-ar fi situat în jurul valorilor de 2,1 procente în acest an şi de 2,7% la finalul lui 2016.

Guvernatorul a ţinut însă să precizeze că evoluţia inflaţiei ar putea fi marcată de incertitudinile ridicate ce caracterizează mediul economic extern, dar şi cel intern.

În acest context, el a declarat că cei care au contractat credite relativ ieftine în lei, în această perioadă nu trebuie să se teamă pe şocuri pe acest segment în viitorul apropiat, deoarece BNR va acţiona, prin intermediul instrumentelor pe care le are la îndemână, pentru a menţine o relativă stabilitate pe toate planurile, fie că este vorba de preţuri, curs de schimb sau dobânzi.

Guvernatorul Băncii Centrale mai spune că explozia creditului în valută din perioada de dinainte de criză, deşi a avut printre cauze şi încrederea românilor că ţara noastră va adera la zona euro în 2015, a fost determinată în principal de alte aspecte.

„Explozia creditului în valută a fost legată şi de stabilirea unor ţinte care atunci nu păreau deloc ambiţioase, însă motorul creditului în valută a fost legat de faptul că dobânzile în România erau mai mari, noi am privatizat marile bănci cu bănci străine, ele au venit cu toate lucrurile bune – capital, management, bună administrare, credibilitate -, dar au venit şi cu acest produs: creditul în valută, despre care puţini au crezut, în 2006-2007, că va fi atât de nociv”, a afirmat Mugur Isărescu.

Şeful BNR a concluzionat că aspiraţia spre mai bine, aspiraţia de a fi europeni i-a determinat pe romani să creadă că, dacă suntem parte a Uniunii Europene, putem să şi trăim ca în ţările care erau în Uniune de mult mai mult timp, ceea ce s-a dovedit a fi o iluzie.