CCR dezbate sesizarea privind votul prin corespondență

Curtea Constituțională a României dezbate, la 18 noiembrie 2015, sesizarea de neconstituționalitate depusă de 50 de deputați și 31 de senatori cu privire la legea votului prin corespondență.

La 5 noiembrie 2015, mai mulți deputați și senatori ai ALDE, UDMR, UNPR și PSD au depus la Curtea Constituțională o contestație la legea privind votului prin corespondență, trimisă la promulgare Președintelui României, la 4 noiembrie 2015.

O primă critică din sesizarea de neconstituționalitate este aceea că legea votului prin corespondență este în contradicție cu caracterul direct al votului, „care presupune prezența efectivă a cetățeanului în fața urnelor, în vederea exercitării dreptului la vot, fără intermediul unui procedeu indirect sau al unei persoane interpuse”.

O altă problemă sesizată în cererea adresată Curții Constituționale este aceea că „votul prin corespondență, așa cum este reglementat pentru cetățenii români domiciliați în afara teritoriului național, instituie în drept și în fapt un privilegiu pentru o categorie anume de cetățeni, ceea ce este explicit interzis de art. 16(1) din Constituție, care prevede că cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări”.

Contestatarii mai atrag atenția asupra faptului că formula votului prin corespondență ridică mari probleme privind posibila fraudare, invocând în acest sens încălcarea Codului bunelor practici în materie electorală al Comisiei de la Veneția.

Propunerea legislativă privind votul prin corespondență, aflată în prezent la promulgare, este un proiect al Autorității Electorale Permanente (AEP), pe care Comisia de Cod electoral din parlament și l-a asumat, proiectul intrând în dezbaterea celor două camere ale Parlamentului, la 13 octombrie 2015.

Forma adoptată de Camera Deputaților la 28 octombrie 2015 conține o serie de modificări față de proiectul inițial al AEP, dar și față de forma votată de Senat. Cea mai importantă modificare este aceea că votul prin corespondență se aplică doar alegerilor parlamentare, în contextul în care forma de la Senat prevedea că votul se aplică tuturor tipurilor de alegeri (parlamentare, prezidențiale, europene), cu excepția celor locale.

Președintele Comisiei de Cod electoral, Gabriel Vlase, a precizat, la 28 octombrie 2015, că proiectul de lege va fi unul pilot, iar votul prin corespondență se va aplica deocamdată doar la alegerile pentru Camera Deputaților și Senat, urmând ca, „în funcție de ce se întâmplă în toamna anului viitor, când vor fi alegeri parlamentare”, să se aplice acest vot și pentru alte tipuri de alegeri.

Parlamentarii din Comisia pentru Cod electoral au eliminat, de asemenea, din proiectul de lege prevederea potrivit căreia alegătorii români cu domiciliul în străinătate care doresc să voteze prin corespondență se puteau înscrie în Registrul electoral și online. Proiectul inițial dădea posibilitatea alegătorilor români din străinătate să se înscrie în Registrul electoral prin două modalități: fie prin depunerea unei cereri personal sau prin poștă, fie prin înscrierea electronică.

Potrivit formei trimise la promulgare, cetățenii români care vor să voteze și deci să se înscrie în Registrul electoral trebuie să facă dovada domiciliului sau reședinței în străinătate. Cererile privind înscrierea trebuie depuse personal sau prin poștă la misiunea diplomatică sau oficiul consular din statul de domiciliu sau reședință și trebuie să fie însoțite de actele de identitate, precum și de actele care să dovedească domiciliul solicitanților.

De asemenea, înscrierea în Registrul electoral cu opțiunea pentru votul prin corespondență nu este valabilă decât pentru scrutinul pentru care s-a solicitat înscrierea.

Legea mai prevede că documentele necesare exercitării dreptului de vot prin corespondență trebuie să ajungă la alegătorii care și-au exprimat intenția de vot până cel mai târziu cu 45 de zile înaintea datei alegerilor. Garanția transmiterii documentelor în termenul menționat trebuie asigurată de către Compania Națională Poșta Română SA, se mai arată în propunerea de lege.

Documentele transmise alegătorilor sunt: un plic exterior prevăzut cu elemente de siguranță care să asigure sigilarea acestuia, în care vor fi introduse plicul interior și certificatul de alegător; un plic interior prevăzut cu elemente de siguranță care să asigure sigilarea acestuia, în care vor fi introduse opțiunea sau opțiunile de vot; certificatul de alegător; instrucțiuni privind exercitarea dreptului de vot.

În ceea ce privește procedura de vot prin corespondență, alegătorul introduce buletinul de vot care conține opțiunea sa de vot în plicul interior, pe care îl sigilează. Acest plic, alături de celelalte documente (certificatul de alegător și cererea) se introduc în plicul exterior, care se sigilează. Plicurile exterioare trebuie expediate de către alegători cu suficient timp înaintea datei votării, pentru a asigura livrarea acestora până cu 3 zile înainte de data votării, la orice oficiu poștal sau cutie poștală.

Instituțiile responsabile de imprimarea buletinelor de vot prin corespondență, cuprinzându-i pe toți candidații la scrutinul respectiv, precum și punerea liberă și gratuită a acestora la dispoziția alegătorilor, sunt misiunile diplomatice, oficiile consulare, secțiile consulare și institutele culturale din străinătate ale României.

Autoritățile care asigură sediile și dotarea birourilor electorale pentru votul prin corespondență sunt Guvernul și Ministerul Afacerilor Externe din România. Totodată, modelul, dimensiunile buletinului de vot și condițiile de confecționare a buletinelor de vot sunt stabilite prin hotărâre a Guvernului.

Proiectul de lege privind votul prin corespondență al AEP, însușit de Comisia de Cod electoral și dezbătut în regim de urgență, a fost votat de Senat, cu 117 voturi pentru, la 19 octombrie 2015. În ceea ce privește votul din 28 octombrie 2015, de la Camera Deputaților, legea a primit 257 de voturi pentru, 30 împotrivă și 12 abțineri. Împotriva propunerii au votat parlamentarii UDMR și ALDE.