Românii de afară trimit în țară șapte miliarde de euro anual

“Potenţialui de economisire al românilor din străinătate depăşeşte orice aşteptări, iar preferinţele lor de investiţii se schimbă spre altceva, de la a-ţi face o casă mare prin Maramureş sau altundeva, cum era până acum”, a declarat Isărescu. Şeful băncii centrale a amintit că România a rămas o oază care încă mai oferă dobânzi pozitive în Europa, acesta fiind un context în care românii din diaspora ar putea fi stimulaţi să facă mai multe plasamente în ţară, mai ales dacă ar exista demersuri coerente pentru susţinerea culturii antreprenoriale.

“Cifrele aproape şocante” remarcate de guvernatorul BNR au fost estimate într-o cercetare a Fundaţiei Lufkin pentru Antreprenoriat şi Migraţie (FLAME). “Dacă în privinţa remitenţelor estimăm că 7 miliarde de euro se îndreaptă anual către familiile rămase în ţară, în privinţa economiilor şi investiţiilor românilor care lucrează în străinătate credem că este vorba de o sumă mult mai mare: 28 miliarde de euro, care acum nu sunt canalizate spre economia românească, dar ar putea fi atrase. Sunt într-adevăr cifre surprinzătoare”, spune Cristina Dobre, preşedintele Fundaţiei FLAME, notează profit.

Cercetarea a pornit de la o estimare la 5 milioane de români care lucrează temporar sau permanent în străinătate, estimare bazată pe date de la consulatele României în străinătate, în condiţiile în care cifra exactă nu se cunoaşte. “70% din cei 5 milioane trimit anual bani în ţară, deci există circa 3,5 milioane de trimiţători de bani. Am luat în calcul estimările Eurostat, care arată că un român câştigă în Italia (ţara spre care se îndreaptă cei mai mulţi români) circa 19.000 de euro net anual, din care alocă, pentru cheltuieli curente cam 9.000 de euro. Din cei 10.000 de euro necheltuiţi transferă în România, potrivit datelor disponibile, în medie, 2.000 de euro. Rămân, astfel, circa 8.000 de euro, sumă care înmulţită cu 3,5 milioane (numărul trimiţătorilor de bani) relevă acest potenţial de economii şi investiţii de 28 miliarde de euro încă necanalizat spre economia românească”, explică Dobre.

La acest potenţial se adaugă şi sumele pe care rudele din România nu le alocă cheltuielilor zilnice din cei 2.000 de euro primiţi în medie anual. O parte din remitenţe sunt economite de familiile din ţară, iar totalul este estimat la circa 2 miliarde de euro, ceea ce ridică potenţialul total de economii şi investiţii asociat lucrătorilor în străinătate la aproape 30 miliarde de eruo. Preşedintele fundaţiei FLAME crede că sunt necesare strategii pentru a atrage în România acest potenţial, migranţii preferând până acum plasamentele în ţările străine.

Un câştig mult mai mare pentru România decât atragerea economiilor celor care lucrează în străinătate ar fi reîntoarcerea acestora acasă, spune preşedintele Bursei de Valori Bucureşti, Ludwig Sobolewski. “Totalul remitenţelor, de 6-7 miliarde de euro, e o sumăm impresionantă, care intră în economia naţională ca un import de capital cu efect bun pentru o economie nu foarte dezvoltată. Dacă, însă, ar locui în România cei 4-5 milioane care acum lucrează afară şi ar câştiga, în medie 500 de euro, rezultă o sumă mult mai mare, de 30 miliarde de euro. Probabil mare parte ar fi cheltuită, ar merge în consum, dar ar însemna un plus consistent la produsul intern brut”, estimează Sobolewski.

Directorul adjunct al Direcţiei Statistică din BNR, Constantin Chirca, estimează că PIB-ul din 2014 ar fi crescut cu încă 50 miliarde de euro, la 200 miliarde euro, dacă 2,5 milioane de români stabiliţi în străinătate ar fi lucrat în România, în aceleaşi sectoare în care activează acum în afara graniţelor. Aceasta, în condiţiile în care 80% au vârste între 18 şi 45 de ani, fiind deci forţă de muncă activă.