Ordonanța privind interceptările, adoptată de Guvern
Guvernul României a adoptat, vineri seară, Ordonanţa de Urgenţă privind interceptările, după ce în prealabil proiectul acesteia a fost avizat favorabil în cadrul CSAT. Ordonanţa prevede ca, de acum înainte, organele de cercetare penală să poată avea acces nemijlocit la platforma de interceptări a SRI, la cerere, în baza unor mandate de supraveghere tehnică obţinute de la instanţele de judecată. Condiţiile concrete de acces la sistemele tehnice al organelor judiciare se stabilesc prin protocoale de cooperare. Actul normativ are valoare de lege, a subliniat ministrul Justiţiei, Raluca Prună, şi modifică mai multe legi care reglementau modul în care se pot face interceptările.
Guvernul României a adoptat, vineri seară, în şedinţă specială, ordonanţa de urgenţă privind interceptările, necesară după ce CCR a declarat neconstituţional articolul 142, alin. 1 din Codul de Procedură Penală, relatează Romaniatv.net.
„În întocmirea proiectului de OUG am avut în vedere două principii. Primul este că avem singură infrastructură care poate face posibilă punerea în aplicare a mandatelor de ascultare. A doua premisă de la care am plecat a fost să venim de îndată cu o soluţie care să facă imposibilă sincopa în actul de urmărire penală. Este un act cu putere de lege, prin care am modificat Codul de procedură penală, art 142, alin. 1, în sensul de a-l aduce în acord cu cerinţele deciziei Curţii, alin. 2 – în sensul de a clarifica cum anume se realizează activitatea de punere în executare a procedurii de organele de cercetare penala sau lucrătorii specializaţi din cadrul Poliţiei care folosesc nemijlocit sistemele tehnice şi procedurile adecvate. Am clarificat puţin ce înseamnă organe de cercetare penală speciala şi când pot fi puse mandate de supraveghere tehnică”, a subliniat Raluca Prună, explicând că Centrul Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor, structura care se va ocupa de executarea mandatelor de ascultare, va fi sub controlul şi supravegherea preşedntelui ICCJ sau a unui judecător anume desemnat pentru acest lucru.
„CSAT a avizat favorabil proiectul (ordonanţei de urgenţă privind interceptările, n.r.) şi adoptarea lui de către Guvern va reprezenta o soluţie, fie ea şi temporară, la o problemă care preocupă atât instituţiile statului, cât şi opinia publică”, a declarat Klaus Iohannis, la finalul şedinţei Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, în cadrul căreiaa fost analizată decizia CCR 51/16.02.2016, privind neconstituţionalitatea folosirii de interceptări realizate de SRI în dosarele penale.
Klaus Iohannis a subliniat necesitatea ca decizia CCR să fie respectată şi pe cea de punere în acord a legislaţiei cu norma Curţii. „Acest al doilea aspect ţine de nevoia de a asigura cadrul neîntrerupt pentru ca justiţia să îşi facă datoria. Fie ca e vorba de cazuri de siguranţă naţională, fie de cazuri de corupţie. Guverul a propus un proiect de Ordonanţă de Urgenţă. Acest proiect de act normativ e destinat să ofere într-o primă etapă o soluţie. Ulterior, forul legislativ poate avea în vedere şi alte soluţii pe care să le dezbată cu instituţiile interesate. Sunt opinii că activitatea Parchetelor, în afara aparaturii, ar fi afectată. Ordonanţa de urgenţă vin să răpundă exact acestei preocupări”, a subliniat Klaus Iohannis.
În proiectul Ordonanţei de Urgenţă să arată că, la cererea organelor de urmărire penală, Centrul Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor este desemnat să obţină, prelucreze şi să stocheze informaţii în domeniul securităţii naţionale. Totodată Centrul va asigura organelor de urmărire penală accesul nemijlocit şi distinct la sistemele tehnice în scopul executării supravegherii tehnice prevăzut de Codul de Procedură Penală, în condiţii stabilite prin protocoale de cooperare.
Ordonanţa prevede şi că Ministerul Public este autorizat să obţină şi să folosească mijloace adecvate pentru obţinerea verificarea, prelucrarea, stocarea şi descoperirea informaţiilor privitoare la infracţiunile date în competenţa parchetelor.
Potrivit noilor prevederi, va fi nevoie de „delimitarea de o manieră neechivocă, după natura obiectului activităţii de supraveghere tehnică dispus în baza unui mandat de siguranţă naţională ca activitate proprie a SRI, de operaţiunile tehnice realizate de organele de urmărire penală în baza unui mandat de supraveghere tehnică dispus de instanţele de judecată conform dispoziţiilor Codului de Procedură Penală”. Astfel, va fi asigurată delimitarea activităţii organelor de urmărire penală de cea a SRI.
„Prin măsuri tehice se va realiza partajarea infrastructurii (servere de management a interceptării şi console de administrare şi operare) astfel încât să se realizeze accesul nemijlocit şi utilizarea independentă de către organele de urmărire penală”, se mai arată în nota de fundamentare.
„În vederea desfăşurării activităţilor prevăzute de art. 142 alin. (1) din Codul de procedură penală, în cadrul Ministerului Public pot funcţiona, prin detaşare, ofiţeri sau agenţi de poliţie judiciară, sub directa conducere şi controlul nemijlocit al procurorilor, în limita posturilor aprobate potrivit legii”, se arată în document.
Potrivit modificărilor, „detaşarea ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară se dispune, la solicitarea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de către ministrul Afacerilor Interne, pe o perioadă de cel mult 3 ani, cu posibilitatea prelungirii din 3 în 3 ani, cu acordul acestora” menţionându-se că „pe durata detaşării ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară nu pot primi de la organele ierarhic superioare nicio însărcinare. Dispoziţiile procurorilor sunt obligatorii pentru ofiţerii şi agenţii de poliţie. Actele întocmite de aceştia din dispoziţia scrisă a procurorului sunt efectuate în numele acestuia”.
Aceeaşi este situaţia şi în cazul DIICOT, în proiectul de lege precizându-se că „în vederea desfăşurării activităţilor prevăzute de art. 142 alin. (1) din Codul de procedură penală, în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism funcţionează, prin detaşare, ofiţeri sau agenţi de poliţie judiciară, sub directa conducere şi controlul nemijlocit al procurorilor direcţiei, în limita posturilor prevăzute de lege”, pentru această structură fiind prevăzute în document 25 de posturi de ofiţeri şi agenţi de poliţie judiciară.
De asemenea, proiectul de lege prevede folosirea infrastructurii SRI în anchete, dar cu eliminarea oricărei intervenţii din partea personalului SRI. Potrivit documentului, judecătorii vor controla activitatea organelor de cercetare penală astfel că „semestrial sau ori de câte ori este nevoie, preşedintele sau unul dintre judecătorii anume desemnaţi de către acesta verifică modul de punere în aplicare în cadrul Centrului Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor a supravegherilor tehnice realizate de organele de urmărire penală”.
Dacă proiectul de lege va ajunge pe masa Guvernului în această formă, ar urma ca în „termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a acesteia, numărul maxim de posturi prevăzut pentru Ministerul Public se va suplimenta prin hotărâre a Guvernului”.
Consiliul Suprem de Apărare a Țării se reuneşte vineri, de la 19.00, într-o ședință, în urma deciziei Curții Constituționale privind interceptările. După ședința CSAT, președintele Klaus Iohannis va face declarații de presă. Guvernul se va reuni la 19.30, după şedinţa CSAT, pentru a adopta Ordonanţa de Urgenţă care, spune ministrul Justiţiei, reprezintă soluţia pentru ca anchetele penale să se deruleze fără probleme.
Plenul CCR a admis pe 16 februarie, cu majoritate de voturi, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor din Codul de procedură penală care prevăd că supravegherea tehnică dispusă de procuror poate fi efectuată nu doar de „organul de cercetare penală sau de lucrători specializați din cadrul poliției”, ci și de „alte organe specializate ale statului”.