Oprea îi cere lui Tăriceanu reluarea votului în Senat
Fostul vicepremier Gabriel Oprea a depus, vineri, o cerere adresată preşedintelui Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, prin care cere reluarea votului în cazul său, comentând că îşi doreşte dreptate pentru Bogdan Gigină, dar că dosarul său „nu pare a fi despre dreptate, ci despre răzbunări”.
„Am depus astăzi cererea către Preşedintele Senatului. Nu a fost şi nu este intenţia mea să fug de Justiţie. Însă ceea ce se întâmplă cu acest dosar nu este în regulă. Vreau dreptate pentru Bogdan Gigină, dar dosarul acesta nu pare a fi despre dreptate, ci despre răzbunări şi răfuieli cu substrat politic”, a scris Gabriel Oprea, pe Facebook.
Senatorul a postat şi o fotografie a solicitării care va fi discutată în cadrul Biroului Permanent al Senatului de luni.
Vicepreşedintele Senatului, Ioan Chelaru, a declarat, joi, că votul asupra cererii procurorilor DNA în cazul lui Gabriel Oprea nu poate fi reluat pentru că nici Constituţia, nici Legea privind responsabilitatea ministerială ori Regulamentul Senatului nu prevăd acest lucru, singura ”opţiune firească” fiind demisia lui Oprea.
”Rămân la părerea că actualele reglementări şi prevederi constituţionale, din Legea privind responsabilitatea ministerială sau Regulametul Senatului nu permit reluarea votului pe speţa Oprea. Am văzut că inclusiv domnul Oprea s-ar fi exprimat că o să ceară reluarea votului, deşi opţiunea firească ar fi demisia. Niciuna din actele normative arătate nu prevăd posibilitatea reluării votului şi nici motive de reluare a votului”, a declarat Chelaru, pentru news.ro.
În opinia acestuia, acestă solicitare ”este un joc de imagine pe care PNL îl face ştiind că unii dintre senatorii PNL au votat la fel cu majoritatea”.
Partidul Naţional Liberal a anunţat că va solicita luni reluarea votului în Senat în cazul începerii urmăririi penale împotriva lui Gabriel Oprea.
Potrivit Regulamentului, art. 174 Senatul hotărăşte asupra cererii cu votul secret al majorităţii senatorilor prezenţi. Articolul 133, alineatul 1 arată că ”votul secret poate fi exprimat prin buletine de vot, pentru alegerea sau numirea în unele funcţii, ori prin bile sau electronic, în cazul votării legilor, hotărârilor sau moţiunilor”.
În ceea ce priveşte reluarea votului, articolul 139 din Regulamentul Senatului arată că ”votul poate fi contestat numai de liderul unui grup parlamentar, imediat după anunţarea rezultatului votului de către preşedintele Senatului”.
”Asupra contestaţiei, Senatul se pronunţă prin votul majorităţii senatorilor prezenţi. Contestaţia poate fi susţinută de un singur vorbitor, într-un interval de timp rezonabil şi, în caz de opoziţie, poate lua cuvântul, într-un interval de timp egal, de asemenea, un singur vorbitor din partea fiecărui grup parlamentar”, se arată în acelaşi articol al Regulamentului.
Potrivit alineatului 2 al articolului 139, admiterea contestaţiei are drept consecinţă repetarea votului.
Decizia Curţii Constituţionale nr. 223/2016 invocată de PNL drept suport pentru a cere reluarea votului în cazul lui Gabriel Oprea prevede că această acţiunea ”este o manifestare a principiului autonomiei regulamentare a celor două Camere”.
”Procedura reluării votului final asupra unor proiecte de lege prin altă modalitate decât cea electronică, potrivit deciziei plenului Camerei Deputaţilor constituie o manifestare a principiului autonomiei regulamentare a celor două Camere ale Parlamentului, prevăzut de art.64 din Constituţie”, se arată în Decizia 223/2016 a Curţii Constituţionale.