Gala istoriei contemporane, la Teatrul Elisabeta

Cele mai bune apariții editoriale din 2015 pe teme de istorie contemporană vor fi premiate luni, la „Gala istoriei contemporane”, care va avea loc începând cu ora 19,00, la Teatrul Elisabeta, evenimentul fiind organizat de Centrul de Studii în Istorie Contemporană și Fundația Hanns Seidel.

Potrivit unui comunicat transmis Agerpres, juriul primei ediții a „Galei istoriei contemporane” este format din Bogdan Murgescu, Theodor Paleologu și Dan C. Mihăilescu. Acesta va selecta cea mai bună contribuție din fiecare categorie: cel mai bun debut, cea mai documentată cercetare, cel mai bun volum de istorie interbelică, cel mai bun volum de istorie a comunismului, cea mai importantă traducere a unei opere străine și cea mai bună carte de istorie contemporană. Premiile pentru volumele scrise de autori români vor reveni acestora, iar premiul pentru traduceri va fi oferit editurii.

La secțiunea „Cea mai bine documentată carte”, au intrat în competiție volumele: „Ferestre spre furnalul roșu. Urbanism și cotidian în Hunedoara și Călan (1945-1968)”, de Mara Mărginean; „Limitele meritocrației într-o societate agrară. Șomaj intelectual și radicalizare politică a tineretului în România interbelică”, de Dragoș Sdrobiș, și „Gen și reprezentare în România comunistă: 1944-1989”, de Luciana M. Jinga, toate apărute la Editura Polirom.

Pentru „Cea mai bună carte de debut” vor concura Alexandra Toader, „Cultul personalității lui Gheorghe Gheorghiu-Dej (1944-1965)”, Editura Universității A. I. Cuza, Felician Velimirovici, „Istorie și istorici în România comunistă (1948-1989)”, Editura Mega, și Mara Mărginean, „Ferestre spre furnalul roșu. Urbanism și cotidian în Hunedoara și Călan (1945-1968)”, Editura Polirom.

La secțiunea „Cea mai bună carte despre interbelic” juriul va alege dintre volumele semnate de: Daniel Citirigă, „Europa Centrală și tentația federalismului. Istorie și diplomație în perioada interbelică”, Editura Cetatea de Scaun; Ionuț Butoi, „Mircea Vulcănescu — O microistorie a interbelicului românesc”, Editura Eikon; Dragoș Sdrobiș, „Limitele meritocrației într-o societate agrară. Șomaj intelectual și radicalizare politică a tineretului în România interbelică”, Editura Polirom.

„Cea mai bună carte despre comunism” îi are ca nominalizați pe: Mara Mărginean, „Ferestre spre furnalul roșu. Urbanism și cotidian în Hunedoara și Călan (1945-1968)”, Editura Polirom; Luciana M. Jinga, „Gen și reprezentare în România comunistă: 1944-1989”, Editura Polirom; Ioana Pârvulescu (coord.), „și eu am trăit în comunism”, Editura Humanitas.

Pentru „Cea mai bună carte” concurează Dragoș Sdrobiș, „Limitele meritocrației într-o societate agrară. Șomaj intelectual și radicalizare politică a tineretului în România interbelică”, Editura Polirom; Felician Velimirovici, „Istorie și istorici în România comunistă (1948-1989)”, Editura Mega Mara Mărginean; „Ferestre spre furnalul roșu. Urbanism și cotidian în Hunedoara și Călan (1945-1968)”, Editura Polirom; Ionuț Butoi, „Mircea Vulcănescu — O microistorie a interbelicului românesc”, Editura Eikon; Luciana M. Jinga, „Gen și reprezentare în România comunistă: 1944-1989”, Editura Polirom.

„Cea mai importantă traducere a unei opere străine” va fi disputată de Anne Applebaum, „Cortina de Fier. Represiunea sovietică în Europa de Est 1945-1956”, Editura Litera; Katherine Verdery, Gail Kligman, „Țăranii sub asediu. Colectivizarea agriculturii în România (1949-1962)”, Editura Polirom; Simon Sebag Montefiore, „Tânărul Stalin”, Editura Polirom; Evghenia Ghinzburg, „Destin în bătaia vântului. Jurnal”, Editura Corint; Antony Beevor, „Al doilea război mondial”, Editura Rao Books.

Pe lângă aceste categorii, în cadrul Galei va fi premiată și cea mai bine vândută carte de istorie contemporană, conform datelor primite de la editurile care publică volume de acest fel.

Intrarea publicului este liberă, în limita locurilor disponibilă.