Tribunalul București blochează înființarea unei confederații patronale?
Incredibil pentru România anului 2016, Tribunalul București blochează/tergiversează înființarea unei confederații patronale. Și acest lucru șochează în contextul în care Legea 62/2011, Legea dialogului social, o lege specială foarte clară și precisă, prevede în mod expres modul în care se constituie patronatele în România, până la nivel confederativ. Legea, elaborată de altfel cu sprijinul partenerilor sociali, a fost votată de Parlament tocmai pentru a asana acest domeniu tumultuos al patronatelor și sindicatelor din România.
Se pare că, Tribunalul București, una din cele mai importante instanțe de judecată din România, își confundă rolul, substituindu-se Legislativului, modificând și interpretând legi după o voință proprie.
Legea 62/2011 prevede în mod clar și imperativ, procedural, ca la primirea cererii de înscriere Judecătoria este obligată ca în termen de cel mult cinci zile să examineze și să facă ceea ce înseamnă în limbaj juridic regularizarea cererii. În acest caz, al înregistrării confederației patronale, Business România, a durat deja o lună. Mai mult, în cazul în care se constată că cerințele legale nu sunt îndeplinite, președintele completului de judecată îl citează pe împuternicitul special pentru remedierea eventualelor neregularități în termen de cel mult șapte zile. Nu s-a întâmplat acest lucru, deci pe cale de consecință oricine ar putea deduce că condițiile legale au fost îndeplinite. În cazul în care sunt întrunite cerințele de la alineatul 3 instanța va proceda la soluționarea cererii în termen de zece zile.
În consecință, Confederația Patronală „Business Romania”, prin împuternicit special avocat Marius Gabriel Bologa, conform Procesului Verbal de constituire a Confederației, a solicitat, pe 27 octombrie a.c., președintelui Tribunalului București, Laura Andrei, eliberarea certificatului de grefă din care să rezulte admiterea cererii de acordare a personalității juridice a Confederației Patronale Business Romania.
În solicitare se menționează că în data de 10 octombrie 2016 au fost depuse documentele solicitate de instanță prin cererea de regularizare, îndeplinind astfel condiția imperativă din art.58, pct.6 a legii 62/2011.
„În conformitate cu prevederile imperative ale art.58, pct.7 din legea 62/2011, legea specială care stabilește condițiile de acordare a personalității juridice unei confederații patronale, deoarece termenul de 10 zile a expirat în data de 21.10.2016, suntem convinși că instanța a soluționat favorabil cererea noastră. Cererea noastră se întemeiază și pe urgența începerii activității confederației, spirit în care a fost elaborată și legea 62/2016”, se mai precizează în solicitarea trimisă președintelui Tribunalului București de împuternicitul special Marius Gabriel Bologa.
Conf.univ. dr. Cezar Ioan Corâci, unul dintre liderii mișcării patronale, de foarte mulți ani, dar și unul dintre susținătorii fervenți ai unității și coerenței mișcării patronale, și-a declarat, într-un scurt interviu acordat Cronicii Române, surprinderea/revolta față de modul în care Tribunalul București încalcă flagrant prevederile legii 62/2011.
Domnule Cezar Ioan Corâci cât de importantă este, în acest moment, unitatea și coerența mișcării patronale?
Revenind la ideea unității și coerenței mișcării patronale ne aflăm în stadiul în care toată lumea este de acord că trebuie să existe o mare confederație reprezentativă și că cea mai bună soluție, din motive care țin atât de imagine, cât și de orgolii, este o confederație nouă. Există un orizont de așteptare și chiar ni s-a întins o mână de la nivel european . Concret, ni s-a spus că până și confederația europeană, Business Europe, așteaptă ca în România să se creeze o asemenea confederație care ar fi recunoscută, într-un termen rezonabil, drept un partener de discuție. Reamintesc că România nu mai are un interlocutor omologat de Business Europe, deși, practic, există un loc la toate mesele de dezbatere, loc pe care România nu-l mai ocupă, pentru că nu mai există un reprezentant al comunității de afaceri din România acolo. Și acesta este un lucru rău care influențează chiar și activitatea economică din România a unor firme foarte mari, a unor multinaționale. Pentru că, până la urmă, problemele economiei românești sunt probleme specifice. În momentul în care ești mare investitor în România ești interesat , în mod clar, de bunul mers al economiei românești.
Aș menționa că există pe lânga partea pe care cei din mișcarea patronală ne-o asumăm în privința întârzierii în construcția unei mari confederații credibile, coerente și eficiente și alte lucruri care împiedică bunul mers al societății românești în general. Nu cred că veți fi mirat dacă vă voi spune că Legea 62, Legea dialogului social care prevede în mod expres modul în care se constituie patronatele în România, până la nivel confederativ, cuprinde inclusiv procedura, fiind vorba de o lege specială foarte clară și precisă, elaborată cu ajutorul partenerilor sociali tocmai pentru a asana puțin ceea ce se întâmplase pe această piață a patronatelor și sindicatelor în acest moment.
Legea apărută în 2011 nu este respectată nici astăzi, în 2016, de judecători. Nu cred că cetățenii vor fi surprinși când voi spune că de multe ori judecătorii și instanțele de judecată din România își confundă rolul, substituindu-se Legislativului, modificând și interpretând legi după o voință proprie. În loc de a-și lua în serios rolul de aplicare și respectare cu rigurozitate a legislației. Ca o opinie personală cred că până și Montesquieu ar fi cel puțin surprins dacă ar vedea o instanță de judecată modificând legi în vigoare. Principiul separării puterilor în stat în România, din păcate, funcționează relativ. Ați putea spune că acest tip de deficienți sunt fapte minore. Dacă, însă, un judecător, Tribunalul București, cel mai mare tribunal din țară, nu respectă o legea în vigoare, care sunt orizonturile de așteptare ale unui simplu cetățean. Care va fi încrederea acestuia în Justiției sau care va fi, până la urmă, încrederea unui investitor străin în economia românească? Drepturile și libertățile cetățenești și cele economice trebuie să fie apărate de instanță. Dacă instanța nu respectă termene, nu respectă procedurile din Codul Civil sau din legile speciale sistemul nu funcționează.
Sunteți foarte revoltat. Care este cauza acestei nemulțumiri?
În încercarea de a restructura mișcarea patronală, de curând am încercat să înscriem o nouă confederație patronală, Business Romania. Legea prevede, în acest sens, termene precise. Legea prevede în mod clar și imperativ, procedural, ca la primirea cererii de înscriere Judecătoria este obligată ca în termen de cel mult cinci zile să examineze și să facă ceea ce înseamnă în limbaj juridic regularizarea cererii. În cazul nostru a durat o lună. Mai mult, în cazul în care se constată că cerințele legale nu sunt îndeplinite, președintele completului de judecată îl citează pe împuternicitul special pentru remedierea eventualelor neregularități în termen de cel mult șapte zile. Nu s-a întâmplat acest lucru, deci pe cale de consecință oricine ar putea deduce că condițiile legale au fost îndeplinite. În cazul în care sunt întrunite cerințele de la alineatul 3 instanța va procceda la soluționarea cererii în termen de zece zile. Ne aflăm, la mai mult de 20 de zile de la depunerea cererii, nu avem niciun răspuns, și nimeni din Tribunalul București nu știe ce s-a întâmplat cu cererea noastră. Nu cred că instanța la care a ajuns cererea noastră și care este o instanță specializată, a înțeles importanța chiar și pentru dânșii a existenței unor confederații patronale în România, dar nu pot să cred că există vreo scuză pentru ca o instanță să nu respecte o lege, cu atât mai mult cu cât vorbim deo lege specială, lege organică care are o putere deosebită față de alte legi și a cărei aplicabilitate trebuie respectată așa cum a stabilit Legislativul.
Personal, cred, că este vorba doar de o confuzie și nu de o rea-credință a instanței de judecată de la Tribunalul București. Știți foarte bine că credibilitatea Justiției nu este chiar la parametrii doriți de fiecare dintre noi. L-ați sesizat, în acest sens, pe președintele Tribunalul București, Laura Andrei, un profesionist de primă mână?
Cineva ar putea susține că, poate, instanța nu cunoaște legea, ceea ce este din punctul meu de vedere inadmisibil! Evident că pentru a vedea ce s-a întâmplat am sesizat-o pe președinta Tribunalului București, Laura Andrei, cu o adresă prin intermediul căreia i-am solicitat să ne elibereze un certificat de grefă în conformitate cu legea din care să rezulte situația de fapt. Suntem optimiști pentru că nu credem că președinte Tribunalului București, Laura Andrei, o profesionistă, poate să accepte o încălcare flagrantă a legii chiar și în ceea ce privește procedura. Pentru că aceasta este, din păcate, situația în ceea ce privește instanța de judecată în cazul nostru.
Revenind, însă, la aceste mici dificultăți și frecușuri de fiecare zi cred că este una dintre problemele generale ale economiei românești. Cred că acceptăm foarte ușor să nu fim atenți la detalii. Nu înțelegem că aceste detalii generează costuri foarte mari, chiar și cazul acestor „mici” nerespectări ale unor legi. Mai mult decât atât, exemplul pe care l-am dat înainte reprezintă o încălcare gravă a Constituției și anume interzicerea dreptului la liberă asociere. Instanța nu are voie să mă cenzureze, să-mi blocheze activitatea economică , dar chiar luând în calcul aceste lucruri așa-zis mărunte risipim timp, bani, resurse și tăiem din posibilitate de creștere mai rapidă a economiei românești și implicit de reducere a decalajului față de media europeană.
Un interviu realizat de Iulian Badea
