Iordache vrea accelerarea legilor justiției
Ministrul Justiţiei, Florin Iordache, a declarat marţi că sunt mai multe persoane care solicită o lege a răspunderii magistraţilor, astfel că trebuie accelerate legile justiţiei care sunt acum în dezbatere la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) şi care prevăd răspunderea magistraţilor.
„Şi astăzi, şi ieri am avut protestatari la Minister, oameni care solicită o astfel de lege (a răspunderii magistraţilor, n.r.), de aceea am şi venit mai devreme. Din punctul meu de vedere, trebuie să accelerăm legile justiţiei care sunt acum în dezbatere la Consiliul Superior al Magistraturii, iar în legile justiţiei se prevede răspunderea magistraţilor”, a spus Florin Iordache la intrarea în sediul CSM, unde a venit pentru a participa la şedinţa plenului.
Ministrul Justiţiei a precizat că, în momentul în care asociaţiile profesionale şi CSM vor susţine aceste legi, ele vor intra în discuţia Guvern şi apoi la Parlament, astfel încât cei interesaţi să poată avea un punct de vedere vizavi de preverile acestora
În ce priveşte modificările şi completările codurilor penal şi de procedură penală, Iordache a spus că Ministerul Justiţiei lucrează numai pe acele articole sau prevederi despre care, în urma discuţiilor şi dezbaterilor, s-a constatat că nu concordă cu legislaţia actuală.
Ministrul Justiţiei a declarat, la prima şedinţă a noului CSM, că este necesară o lege a răspunderii magistraţilor, iar aceasta ar putea intra în dezbaterea Parlamentului cel târziu în februarie, după ce va avea discuţii cu reprezentanţii sistemului judiciar. Florin Iordache invoca în sprijinul demersului său legea europeană a răspunderii magistraţilor.
Florin Iordache a anunţat, în 9 ianuarie, după întâlnirea cu şefii Parchetelor, că a hotărât înfiinţarea unui comisii interministeriale care să elimine prevederile neconforme şi contradictorii care ar apărea în foarte multe legi. Iordache a precizat că inclusiv dispoziţii din Codul penal şi Codul de procedură penală nu sunt puse în concordanţă cu deciziile Curţii Constituţionale.
În 12 ianuarie, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Mariana Ghena, a prezentat punctul de vedere al CSM privind legea răspunderii magistraţilor, arătând că aceasta nu este oportună din moment ce puterile legislativă şi executivă nu au o lege a răspunderii demnitarilor.
„Independenţa justiţiei reprezintă o componentă esenţială a statului de drept, în care cele trei puteri, legislativă, executivă şi judecătorească, trebuie să fie într-un permanent echilibru. Consiliul subliniază că legislaţia actuală reglementează răspunderea magistraţilor sub o triplă formă: disciplinară, penală şi civilă. Nu este necesară adoptarea altor dispoziţii legale privind acest aspect. O altă reglementare care nu-şi găseşte corespondentul în forme similare de răspundere a membrilor celorlalte două puteri în stat, cea legislativă şi cea executivă, reprezintă în sine o perturbare a echilibrului dintre acestea, cu grave consecinţe pentru bună funcţionare a societăţii”, potrivit punctului de vedere al CSM.
În opinia membrilor CSM, sistemul judiciar a dovedit de-a lungul timpului că are capacitatea de a autoregla, inclusiv prin sancţionare sub cele trei forme a magistraţilor, fiind de altfel şi singura dintre cele trei puteri care are reglementată o formă a răspunderii materiale.
„Consiliul Superior al Magistraturii, la rândul său, îşi asumă identificarea, soluţionarea şi sancţionarea cu fermitate a situaţiilor de încălcare a legii de către magistraţi”, a mai arătat CSM.
Preşedintele instanţei supreme, Cristina Tracea, a susţinut că este de acord cu îmbunătăţirea legii răspunderii magistraţilor doar dacă se propune o lege a răspunderii parlamentarilor şi una a răspunderii Guvernului.
„Eu, personal, nu am nimic împotriva unei legi a răspunderii magistraţilor, dacă este necesar poate fi îmbunătăţită, dar în limita dispoziţiilor constituţionale. Dar, în acelaşi timp, nu pot să nu remarc faptul că, aşa cum există o lege a răspunderii magistraţilor, trebuie să existe o lege a răspunderii Legislativului şi o lege a răspunderii Executivului. În ultimă instanţă, judecătorii nu fac altceva decât să aplice legi pe care Parlamentul le aprobă. Dacă legea nu e suficient de clară sau de previzibilă, desigur, aplicarea legii va fi în consecinţă”, a spus Cristina Tracea.