Iohannis, acuzat de Parlament de „abuz de drept”!

Preşedintele Klaus Iohannis este acuzat de „abuz de drept” şi de „uzurpare” a dreptului Parlamentului de a trage Guvernul la răspundere, ca urmare a sesizării depuse la CCR privind OUG 13, potrivit unui proiect de Declaraţie a Parlamentului, aflat pe ordinea de zi a plenului comun de miercuri.

Declaraţia – în care sunt criticate CSM, Ministerul Public şi preşedintele României, după decizia CCR privind OUG 13 – a fost propusă conducerii Parlamentului de către Călin Popescu Tăriceanu.

Proiectul de declaraţie vine să precizeze „poziţia Senatului în arhitectura constituţională a statului”, fiind nevoie ca opinia publică să înţeleagă că Parlamentul este „unica autoritate legiuitoare din România şi alte ingerinţe în activitatea acesteia nu pot fi acceptate”.

„Parlamentul României salută clarificările pe care CCR le-a adus în decizia sa din 8 februarie 2017. Declarând ca neîntemeiate sesizările CSM şi preşedintelui României, Curtea explică, pe de o parte, cum Parlamentul poate delega Guvernului printr-o lege specială de abilitare competenţa de a emite ordonanţe, iar pe de altă parte că executivul «nu are obligaţia constituţională sau legală de a solicita avizul CSM în materia în care a legiferat, iar CSM nu are abilitarea legală de a emite un astfel de aviz»”, se arată în declaraţia propusă de Tăriceanu şi adoptată de plenul reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului.

De asemenea, în textul Declaraţiei se arată că Iohannis, CSM şi reprezentanţii ministerului Public au desfăşurat acţiuni care au „uzurpat” dreptul exclusiv al Legislativului de a trage Executivul la răspundere.

„Parlamentul califică drept neconstituţionale şi inacceptabile judecăţile pe care fie preşedintele României, fie CSM, fie reprezentanţi ai ministerului Public le formulează la adresa unor decizii şi activităţi ale Guvernului. Asemenea activităţi uzurpă ilegal şi abuziv dreptul exclusiv al Parlamentului de a trage Guvernul la răspundere”, se mai arătă în textul proiectului de Declaraţie.

În Declaraţia citată se precizează că „Parlamenul consideră că recenta decizie a CCR trebuie să pună capăt odată pentru totdeauna acţiunilor concertate de subminare a rolului şi prestigiului Parlamentului” şi că, prin această Declaraţie, „Parlamentul îşi reafirmă supremaţia politică faţă de toate celelalte instituţii publice”.

Această Declaraţie reprezintă, în cazul în care va fi adoptată, un act „exclusiv politic” al Parlamentului, fără niciun fel de consecinţe juridice.

Regulamentul comun al Camerei Deputaţilor şi Senatului prevede că cele două foruri „se întrunesc în şedinţe comune pentru adoptarea unor declaraţii, mesaje sau a altor acte cu caracter exclusiv politic” şi că „aprobarea actelor cu caracter exclusiv politic se face cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor prezenţi la şedinţa comună a celor două Camere”.

Acest proiect de declaraţie, într-o formă uşor modificată, a mai fost depus acum câteva săptămâni, la iniţiativa preşedintelui Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, spre includere pe ordinea de zi a unui plen comun, dar acest lucru a fost amânat atunci.