Topul celor mai falsificate alimente

0

Produsele din ziua de astăzi sunt cu uşurinţă falsificate şi unii producători nu au nicio mustrare de conştiinţă când fac acest lucru. Cafeaua măcinată, mierea de albine, uleiul de măsline, mezelurile sunt câteva dintre cele mai falsificate alimente care se regăsesc cu regularitate în alimentaţia noastră, scrie BrightSide.

De la carne şi lactate, până la miere, cereale, pâine şi băuturi, multe din alimentele pe  care  le  consumăm  zilnic sunt contrafăcute. În goana după profit, unii producători fac rabat de la normele de calitate şi îşi păcălesc clienţii cu ingrediente ieftine, în detrimentul sănătăţii noastre.

Experţii estimează că în jur de 10% din mâncarea care se găseşte în ţările dezvoltate este contrafăcută, iar nouă alimente se regăsesc mai mereu pe lista neagră, care strânge date despre produsele contrafăcute la nivel mondial, potrivit Food Fraud Database.

Când cumperi cafea măcinată sigur nu te gândeşti că ea ar putea să conţină şi orz, grâu sau boabe de soia prăjite. Te aştepţi să fie doar boabele de cafea măcinate şi să savurezi o cafea delicioasă. Dar, cafeaua măcinată se numără printre cele mai falsificate alimente din lume, aşa că nu ştii niciodată ce găseşti în ea! Pentru a evita acest lucru este recomandat să alegi cafeaua boabe pe care să o macini acasă.

Cele mai întâlnite tipuri de cafea sunt arabică, de calitate  superioară , şi  robustă , mai  puţin aromată şi mai ieftină. Evident, cel mai simplu mod de falsificare a unei cafele  comercializată că fiind de calitate superioară este adaosul de cafea robustă în proporţie mai mare decât arabică. Este posibil, de asemenea, că în unele pachete de cafea „de calitate” să se găsească cicoare, malt, năut, cereale, amidon, caramel, boabe de soia, mazăre sau fasole. Cel mai simplu mod de a evita acest tip de falsificare este să cumpărăm cafea boabe şi să o măcinăm acasă, nu înainte de  a analiza conţinutul pachetului şi de a ne asigura că nu conţine şi alte tipuri de boabe. Arabica are boabele alungite, iar Robusta le are mai mici şi rotunjite.

Parmezanul poate să conţină aşchii de lemn atunci când este falsificat. Este de preferat să nu alegi parmezanul gata ras, ci o bucată mai mare sau chiar să cumperi o roată întreagă pe care o poţi păstra la congelator pentru mai mult timp.

Parmezanul este o brânză tare, originară din Italia. Astăzi, însă, Parmezanul este produs şi folosit peste tot în lume. Cu toate acestea, numai brânză produsă în anumite părţi din Italia este considerată în mod oficial Parmezan. Parmezanul original este produs exclusiv în provinciile Parma, Reggio Emilia, Modena, Mantua şi Bologna. Există şi un titlu generic de “Parmigiano Reggio” care denumeşte acea brânză care este făcută într-o regiune din Italia.
Când cumperi această brânză, este indicat să o iei întreagă, nu gata rasă, deoarece îşi păstrează mult mai bine aromă. De asemenea, brânză ar trebui să aibă crustă şi să nu prezinte fisuri. Crustă prea albă poate fi un semn că brânză a stat o lungă perioadape raft şi s-a uscat.

Uleiul de măsline extravirgin este unul dintre produsele alimentare cele  mai  falsificate  la ora actuală. O metodă frecvent întâlnită de falsificare este înlocuirea unei părţi de ulei de  măsline  extravirgin fie cu formă să rafinată, fie cu alt tip de ulei, cum este cel de soia, inferior  calitativ. Partea bună este că, în cele mai multe cazuri, nu se înlocuieşte mai mult de 10% din volum cu alt ulei vegetal, fiindcă i-ar putea schimba gustul. Din păcate, este destul de dificil de recunoscut uleiul de măsline falsificat.

Doar la prăjire sau testandu-i pH-ul este posibil să ne dăm seama că i-au fost  adăugate  şi  alte substanţe. Mai exact, uleiul de măsline extravirgin rezistă până la temperatura de 190 de grade Celsius fără a se descompune în compuşi toxici. Dacă îşi schimbă gustul şi emană fum puternic  la mai puţin de 190 de grade, este posibil să fie falsificat. În plus, uleiul extravirgin de  măsline  are aciditatea sub 1 grad, iar cel virgin – sub 2 grade. Dacă aciditatea depăşeşte acest nivel, este  posibil  să conţină şi alte tipuri de ulei.
Şi măslinele pot fi falsificate prin oxidarea cu gluconat de fier, pentru obţinerea unei culori uniforme. În plus, sarea în care sunt conservate poate masca eventualele modificări de gust cauzate de alterare.

Este un alt aliment care se falsifică des, iar trucul folosit este considerat unul dintre cele mai periculoase pentru sănătate. Ştiai că se amestecă amidon cu plastic pentru a obţine un orez falsificat? Arată foarte aproape de produsul real, iar unii producători folosesc arome pentru a-i conferi acelaşi miros. Orezul astfel falsificat nu se va scufunda în apă şi arde cu uşurinţă dacă îl pui lângă o flacără.

Făină din compoziţia pâinii şi a produselor de patiserie poate  fi  riscantă  pentru  sănătate dacă nu este integrală. Falsificarea făinii se poate realiza prin amestec cu: făină altor cereale sau seminţe străine (mălai, mazăre, fasole, orez), făină de grâu comun în făină de grâu dur, amidon din cartofi sau din porumb, amelio­ratori, emulgatori şi agenţi de  oxidare interzişi  sau  peste  doză permisă, substanţe pentru creşterea duratei de păstrare şi pentru accelerarea  măturării  sau  pentru  înălbirea făinii.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.