Trump și… procedura de „impeachment”
După ce Donald Trump a ajuns preşedinte la Casa Albă, posibilitatea legată de o eventuală procedură de „impeachment” a fost luată în considerare cât se poate de serios de către opozanţii săi, chiar din timpul campaniei electorale, când prezidenţiabilul a afişat simpatie faţă de unii lideri dezavuaţi de către lumea occidentală, mai precis, liderii ruşi. De asemenea, Trump l-a destituit pe şeful FBI, James Comey.
Chiar în această săptămână, presa americană scria pe larg despre faptul că i-a cerut șefului FBI, James Comey, să renunțe la o investigație privind legăturile dintre fostul său consilier de securitate națională și Rusia, în timp ce cu 24 de ore mai înainte se aflase că Trump ar fi lăsat „să se scurgă unele detalii” despre informaţii „top secret” privind securitatea SUA, într-o întâlnire cu ambasadorul rus.
Potrivit Constituţiei SUA,”poate fi demis din funcţie atât preşedintele ţării, cât şi oficialităţi ale statului” asupra cărora planează suspiciuni privind comiterea de ilegalităţi care afectează interesele şi siguranţa statului.
Între astfel de ilegalităţi pentru care se porneşte procedura de „impeachment ” pentru fapte ca trădare, luare sau dare de mită şi alte infracţiuni asemănătoare, potrivit bbc.com.
Procesul de „impeachment” începe în Camera Reprezentanţilor şi este nevoie de numai o majoritate simplă de vot pentru ca procedura să treacă. Urmează judecata în Senat. Acolo este nevoie de două treimi pentru a trece pragul, dar până în prezent nu a existat o asemenea performanţă.
În toată istoria preşedinţiei americane, doi preşedinţi au fost puşi sub „impeachment”. Bill Clinton, cel de-al 42-lea preşedinte al SUA , a fost unul dintre ei, fiind găsit vinovat de sperjur şi de obstrucţionarea justiţiei în cazul legăturii fostei sale asistente, Monica Lewinsky. Clinton nu a spus adevărul despre natura relaţiilor pe care le-a avut cufosta stagiară de la Casa Albă.
În cazul lui Clinton, Camera a votat cu 228 la 206 în favoarea procedurii de impeachment pentru prima acuzare şi cu 221 la 212 în al doilea tur. Iar ca ironie a sorţii, trebuie amintit că în decembrie 1998, Clinton era simpatizat de 72% dintre americani.
Alt preşedinte vizat de procedura de impeachment a fost Andrew Johnson al cărui mandat a durat 4 ani, începând din 1865.
Procedura de impeachment al lui Andrew Johnson a fost declanşată în 1868, de Camera Reprezentanţilor. Votul a început după 11 zile după ce el şi-a demis ministrul de război de atunci, Edwin Stanton. Acesta nu agrea politicile preşedintelui. Johnson a reuşit să supravieţuiască votului de impeachment datorită faptului că nu s-a întrunit majoritatea de două treimi.
Scenariul şefului FBI, James Comey, demis de Trump, este oarecum asemănător cu cel al lui Stanton.
Mulţi se întreabă dacă actualul preşedinte al Statelor Unite, Donald Trump, ar putea fi pus în impeachment după dezvăluirile uluitoare făcute mai ales despre eventuale legături secrete între Casa Albă şi Moscova, multe dintre ele datând chiar din campania lui Trump pentru preşedinţia SUA – secrete care l-au costat demiterea pe fostul şef al FBI.
La ora actuală, Republicanii controlează Camera cu 238 la 193, iar Senatul cu 52 la 46, plus doi independenţi.
Presa americană scrie că majoritatea republicanilor a rămas loială preşedintelui Trump în ciuda faptului că rata de popularitate a lui Trump înregistrează cele mai scăzute cote de până acum. Potrivit celor mai recente sondaje, aceasta este de 39,9%.