Agerpres trebuie apărat de controlul politic!

Jurnaliștii trebuie să fie uniți pentru a învinge planurile partidului aflat la guvernare „de a reteza aripile” Agenției Naționale de Presă Agerpres, a afirmat președintele Sindicatului Român al Jurnaliștilor MediaSind, Cristi Godinac, într-un interviu acordat Balkan Investigative Reporting Network (BIRN), informează site-ul balkaninsight.com.

Acțiunile partidului aflat la guvernare în România (PSD) de a da Parlamentului țării mai mult control asupra Agenției Naționale de Presă AGERPRES a mobilizat organizațiile de media locale și internaționale, care au numit acțiunea o amenințare directă la independența agenției.

Senatul României a aprobat săptămâna trecută propunerea legislativă pentru completarea Legii de organizare și funcționare a AGERPRES. Sindicatul Român al Jurnaliștilor MediaSind se află printre organizațiile care s-au opus puternic propunerii. Aceasta trebuie acum să treacă de Camera Deputaților și aprobată de președinte.

Deși în general mass-media din România a fost mult timp sub controlul statului, în ultimii ani AGERPRES a adoptat o linie mai independentă, în principal datorită adoptării în 2013 a unei legi care a limitat influența politică asupra conducerii AGERPRES, a declarat Cristi Godinac pentru BIRN.

Printre alte lucruri, legea din 2013 previne demiterea conducerii agenției pe motive politice înainte de expirarea mandatului său. Totuși, legea conține și unele puncte slabe, care au lăsat agenția într-o anumită măsură vulnerabilă la presiunile politice.

Directorul general este nominalizat de premier și apoi numit de Parlament, în timp ce Guvernul determină bugetul agenției. Angajații AGERPRES sunt plătiți conform legii salarizării angajaților din sectorul public și nu conform unui contract de muncă colectiv negociat, așa cum este cazul la posturile publice de radio și televiziune, a explicat Godinac.

Proiectul va extinde controlul politic asupra presei de stat: noua lege pe care PSD o împinge înainte în Parlament merge mai departe, acordând Parlamentului puterea de a demite conducerea agenției dacă parlamentarii resping raportul său anual de activitate. De asemenea, parlamentarii nu trebuie să ofere niciun fel de motive pentru respingerea raportului.

Președintele MediaSind a afirmat că posturile publice de radio și televiziune din România funcționează de ani de zile conform acelorași reglementări, rămânând expuse interferențelor politice.

La sfârșitul lunii septembrie, Parlamentul a demis conducerea postului public de televiziune, considerând că raportul său pe 2016 este nesatisfăcător, citând majorarea datoriilor și conducerea slabă.

În ultimii 17 ani, un singur director general al postului public de televiziune și-a dus până la capăt mandatul de patru ani.

Partidul de guvernământ vrea acum să extindă același sistem la Agenția Națională de Presă, a afirmat Godinac.

„Propunerea nu are ca obiectiv modernizarea Legii Agerpres. Nu a existat o analiză a modului de funcționare a agenției, sau a necesităților sale pentru a-și îmbunătăți activitatea. Propunerea este pur și simplu menită să schimbe modul în care este demis directorul general”, a apreciat președintele Sindicatului Român al Jurnaliștilor MediaSind.

Deși Parlamentul a înlocuit în ultimii ani câteva Consilii de Administrație ale postului public de televiziune, nu au fost făcute eforturi similare pentru reformarea organizațiilor mass-media publice, în pofida necesității de a se face asta, a declarat Godinac.

Acesta a adăugat: „Politicienii, indiferent de afilierea lor politică, nu au fost niciodată interesați de reformarea acestor instituții. Când vin la putere, toți cred că este dreptul lor să le folosească pentru a-și îndeplini interesele politice”.

La începutul anilor 2000, Guvernul condus atunci de social-democrați a avut ideea unirii sub aceeași conducere a celor trei instituții publice de presă — radio, televiziune și agenția de presă — dar a renunțat din cauza presiunilor societății civile.
Ulterior, cabinetul premierului Victor Ponta a încercat să impună același model pe care l-a aplicat Viktor Orban în Ungaria. Dar Godinac susține că recent unii politicieni au început să ia din nou în considerare acest model.

Sporirea presiunilor politice subminează încrederea publică: Godinac declară că partidul de guvernământ și-a înăsprit în ultimii ani autoritatea față de mass-media, pas cu pas.

Taxa radio-tv a fost eliminată în această primăvară, lăsând toate cele trei organizații mass-media publice complet dependente de finanțarea Guvernului.

Conducerea posturilor publice de radio și televiziune a fost înlocuită cu oameni percepuți ca fiind apropiați de partidul aflat la guvernare.

Recent, partidul de guvernământ a acționat pentru concedierea conducerii Agenției Naționale de Presă după ce directorul general Alexandru Giboi a refuzat să concedieze 70 de angajați, la solicitarea Ministerului Culturii, a afirmat Godinac.

Potrivit acestuia, poziția mass-media s-a deteriorat și mai mult din cauza lipsei de solidaritate în rândul jurnaliștilor și a lipsei de instrumente pentru autoreglare, și pentru că politicenii nu au fost de acord cu posibilitatea unor contracte de muncă colective negociate, subminând drepturile fundamentale ale jurnaliștilor.

Controlul politic asupra mass-media pe care l-au stabilit gradual politicienii a afectat între timp încrederea populației în ei.

Sondajele de opinie efectuate în anii ’90 plasează mass-media în rândul instituțiilor care se bucură de cea mai mare încredere în rândul opiniei publice, de obicei chiar după Biserică și Armată.

În ultimii ani, sondajele au arătat că mass-media este mult în urma celor două instituții în privința încrederii în rândul opiniei publice, precizează Godinac.

Acesta a adăugat că pentru a lupta mai eficient împotriva influenței politice, jurnaliștii trebuie să fie uniți și să nu acționeze ca lupii singuratici. „Ei trebuie să se implice/angajeze în organizații mai puternice, care le pot apăra independența și drepturile”, a afirmat președintele Sindicatului Român al Jurnaliștilor.

El a citat exemplul recentelor greve din mass-media elenă în care nici presa de stat nici cea privată nu au publicat nicio știre timp de două zile. „Ei trebuie să facă toate astea dacă vor o schimbare reală în mass-media din România”. De asemenea, mass-media din România are nevoie de un set de instrumente pentru autoreglementare, cum ar fi un Cod etic care să se aplice tuturor jurnaliștilor. Chiar și un contract colectiv de muncă ar acționa ca o formă de autoreglare, deoarece definește principiile reglementărilor privind munca în toate organizațiile mass-media”, a declarat Godinac.

Acesta a adăugat: „Avem nevoie de aceste contracte colective în întregul sector, în fiecare organizație de presă, și este de datoria noastră ca sindicat să luptăm pentru asta. Este evident acum că suntem divizați, astfel încât politicienii ne subordonează și ne cenzurează mai ușor”.

Cea mai recentă amenințare percepută la adresa independenței Agenției Naționale de Presă a dus la o mobilizare fără precedent al organizațiilor pentru libertatea presei locale și internaționale.

Totuși, Guvernul pare determinat să păstreze dezbaterea în secret, susține președintele Sindicatului Român al Jurnaliștilor.

Posturile publice de radio și televiziune au evitat toate mențiunile privind dezbaterea și „au cenzurat fiecare informație privind atacul politic la adresa independenței AGERPRES. Ce alte dovezi mai sunt necesare pentru a vedea că aceste două organizații își servesc deja stăpânii politici?”, a concluzionat Cristi Godinac.