Iohannis avertizează dur viitorul Guvern Dăncilă

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, joi, că va atrage atenţia viitorului Executiv să nu pericliteze sustenabilitatea fiscală prin „politici imprudente şi măsuri hazardate” şi a anunţat că în acest sens va avea discuţii cu Guvernul şi ca solicită consultări cu cei responsabili în sfera politicilor economice.

„Pentru anul 2018 este evident că atenţia trebuie să fie asupra mediului de afaceri care s-a confruntat în ultima perioadă cu provocări între cele mai nefireşti în planul calităţii şi predictibilităţii măsurilor economice. Vă asigur că sunt la curent cu preocupările şi dificultăţile cu care mediul de afaceri le întâmpină. În acest sens, voi atrage atenţia şi noului Guvern, aşa cum am făcut-o de fiecare dată, asupra responsabilităţii decidenţilor politici de a asigura mai presus de orice stabilitatea economică a României, relatează Romaniatv.net.

Viitorul Guvern trebuie să înţeleagă cât de important este să nu pericliteze prin politici imprudente şi măsuri hazardate sustenabilitatea fiscală şi potenţialul de dezvoltare al României pe termen lung. În acest sens, voi discuta cu noul Guvern şi voi solicita consultări cu cei responsabili în sfera politicilor economice, astfel încât să existe garanţii de stabilitate din partea guvernanţilor”, a spus şeful statului, la recepţia organizată la Parlament de Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germană.

Discursul integral al preşedintelui

„Dragi invitați,

Doresc, încă de la început, să transmit «La mulți ani!» Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germane și felicitări pentru modul în care reușiți să consolidați comunitatea de afaceri germană în România.

Sunt pe deplin convins că roadele activității dumneavoastră oferă numeroase exemple de bună practică, nu doar prin rezultate, ci mai ales prin consecvență, determinare și seriozitate.

În calitate de oameni de afaceri, dumneavoastră știți foarte bine că economia are regulile ei, motiv pentru care trebuie să înțelegem că performanța durabilă nu înseamnă doar beneficii pe termen scurt, care uneori se dovedesc iluzorii, ci obținerea de realizări economice în mod constant și pe termen lung.

Tema generică a evenimentului de astăzi – Unity through community, Unitate prin Comunitate – se înscrie perfect în exigențele unei abordări pe termen lung, care să treacă dincolo de rezultatele financiare ale prezentului, în favoarea consolidării unei comunități de afaceri puternice, capabile să valorifice oportunitățile viitorului.

Doamnelor și domnilor,

Germania este în prezent primul partener comercial al României.

Anul 2017 reprezintă un nou vârf istoric, atât în ceea ce privește totalul schimburilor comerciale, cât și în privința exporturilor românești pe piața germană, care s-au ridicat în primele 10 luni ale anului la peste 12 miliarde de euro.

În ultimii ani, relațiile comerciale dintre România și Germania au crescut, în medie, cu 10% anual. Aceste performanțe ilustrează deopotrivă și contribuțiile dumneavoastră, ale comunității de afaceri germane din România, pentru care vă felicit.

Un alt aspect important este cel investițional, care ridică Germania pe locul 2 în topul investitorilor străini în România, prin investițiile directe de aproape 9,5 miliarde de euro. Este îmbucurător faptul că, de-a lungul timpului, economia românească a atras importante companii germane, care au creat aici, în România, exemple de succes.

Mă refer, în special, la domenii cu valoare adăugată ridicată, precum producția de subansamble pentru industria auto, industria aeronautică, infrastructură și IT, dar, bineînțeles, și multe altele. Astfel de realizări trebuie prezervate și consolidate.

Investițiile străine sunt, fără îndoială, o veritabilă sursă de modernizare economică a României, prin inovații și prin tehnologii de top. Este esențial să înțelegem că investițiile străine nu sunt un adversar, ci un partener real pentru antreprenoriatul românesc, prin oportunități sporite de afaceri și modele de management performant.

Doamnelor și domnilor,

În anul 2017, economia României a consemnat o rată de creștere record în Uniunea Europeană. Asta știm cu toții, și ne bucurăm. Însă aceste cifre nu reflectă, din păcate, și calitatea politicilor economice, progresele mediului de afaceri fiind obținute mai degrabă în ciuda acestor politici.

Din acest motiv, tabloul macroeconomic nu este lipsit de riscuri în plan economic și financiar, riscuri care înseamnă responsabilități suplimentare pentru decidenții anului 2018.

De exemplu, situația bugetară a anului 2017 arată că se continuă trendul descrescător în planul investițiilor publice, prin diminuarea ponderii în PIB a cheltuielilor de capital față de anii anteriori.

Însă nu este suficient ca bugetul să prevadă doar pe hârtie alocări investiționale, ci trebuie ca investițiile să fie și realizate, pentru a nu mai neglija domenii cheie, precum infrastructura.

În același timp, în ciuda unei creșteri economice record în Uniunea Europeană, Guvernul, sau pot să spun mai bine, guvernele succesive au avut dificultăți în asigurarea cadrului fiscal-bugetar care să respecte ținta de deficit de 3% din PIB.

În contextul unor politici fiscale imprudente, Guvernul a trebuit să adopte măsuri ad-hoc, și anume reintroducerea accizei suplimentare asupra carburanților, preluarea de dividende sporite de la companiile de stat sau blocarea unor plăți ale ordonatorilor de credit pe final de an.

Dacă la toate acestea adăugăm și degringolada fiscală, pe fondul unor modificări ale Codului Fiscal contestate de aproape toată lumea, rezultă lipsa oricărei preocupări din partea guvernanților de a asigura predictibilitatea economică pe care mediul de afaceri o invocă, pe bună dreptate, sistematic. Pentru anul 2018, este evident că atenția trebuie să se orienteze asupra mediului de afaceri, care s-a confruntat în ultima perioadă cu provocări dintre cele mai nefirești în planul calității și predictibilității măsurilor economice.

Vă asigur că sunt la curent cu preocupările și dificultățile pe care mediul de afaceri le întâmpină.

În acest sens, voi atrage atenția și noului Guvern, așa cum am făcut-o de fiecare dată, asupra responsabilității decidenților politici de a asigura, mai presus de orice, stabilitatea economică a României.

Viitorul Guvern trebuie să înțeleagă cât de important este să nu pericliteze, prin politici imprudente și măsuri hazardate, sustenabilitatea fiscală și potențialul de dezvoltare al României pe termen lung.

În acest sens, voi discuta cu noul Guvern și voi solicita consultări cu cei responsabili în sfera politicilor economice, astfel încât să existe garanții de stabilitate din partea guvernanților.

Doamnelor și domnilor,

Ca Președinte, îmi doresc pentru România o economie sănătoasă, care să beneficieze de o guvernare responsabilă și de politici predictibile, astfel încât beneficiile de astăzi să nu devină iluzorii mâine, sau să impună costuri nemeritate pentru generațiile viitoare.

Sper că prin bună-credință, transparență și dialog deschis cu decidenții politici, mediul de afaceri va reuși să își susțină prioritățile și să își consolideze realizările.

Felicit, încă o dată, Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană pentru rolul său catalizator și vă doresc tuturor mult succes în tot ceea ce întreprindeți!

La mulți ani!”