Biserica din Drăgănescu, un loc divin pictat de Arsenie Boca!

Biserica din Draganescu, avand drept ocrotitor pe Sfantul Ierarh Nicolae,  este o simpla bisericuta de sat, ce pastreaza inca, in memoria vie a comunitatii ei, evlavia si credinta celui ce a pictat-o.

La iesirea din localitatea Mihailesti, aflata pe drumul ce leaga orasele Bucuresti si Alexandria, venind dinpre Bucuresti, pe la kilometrul 28, un drum coteste brusc la dreapta. Drumul duce spre localitatea Malul Spart. Indepartandu-ne de drumul national DN6 si trecand peste un camp pustiu, dupa 5 kilometri pe drumul judetean 412A, localitatea Draganescu se iveste parca in chip tainic. Draganescu este o micuta localitate din judetul Giurgiu, asezata intre Mihailesti si Buturugeni, pe malul barajului zidit pe Arges, in acest punct al sau.

Biserica Sfantul Nicolae din Draganescu este o biserica de caramida, cu acoperis de tabla, avand pridvor, pronaos, naos si Sfant Altar. Pridvorul acesteia, deschis inspre lumina, este sustinut de sase coloane de piatra. Fatada superioara a bisericii pastreaza o icoana cu ocrotitorul ei, Sfantul Ierarh Nicolae, donata de Marcel Mihaiescu.

Doua turle mici strajuiesc pridvorul, in timp ce turla cea mare, centrala, este asezata peste naos. In capatul estic al bisericii, un micut turnulet se inalta timid peste Sfantul Altar. Ferestrele largi, ce permit lumii sa se reverse in valuri peste interiorul misterios, sunt dispuse cate patru pe fiecare latura, de miaza-zi si de miaza-noapte.

In curtea bisericii, pe marginea lacului, in partea vestica, se inalta o clopotnita. Acoperita cu tabla si avand etaj, clopotnita este varuita in alb si galben, la parter avand o camara de depozitat diverse, in timp ce etajul este inchinat clopotului si toacei de lemn. In partea de miaza-noapte a bisericii se afla o troita, frumos sculptata.

Pe crucea din curte stau asezate urmatoarele cuvinte: „Aceasta Sfanta Cruce s-a ridicat intru vesnica pomenire Preacucernicului Preot Savian Bunescu, adormit in anul 2005, paroh al sfintei biserici, 62 de ani, si a Preacuviosului Parinte Arsenie Boca de la , adormit in Domnul la 1989, cel ce a realizat pictura sfintei biserici, intre anii 1968-1988. Vesnica lor pomenire.”

Pisania bisericii din Draganescu marturiseste urmatoarele: „Aceasta sfanta Biserica, cu hramul Sfantul Nicolae, din satul Draganescu, s-a zidit din temelie in anul 1870, de catre Petru Danescu si Ion Dumitrescu, biserica veche de lemn fiind luata de apele Argesului, cu cimitir cu tot, la o revarsare din anul 1866, cand a fost construit si podul peste noul curs al raului..

.. S-a restaurat din temelie prin subzidire, inaltarea zidului exterior, construirea boltii din pronaos si arhitectura acoperisului cu cele trei turle, toate din nou, prin osardia si grija preotului paroh Savian Bunescu care a pastorit biserica din anul 1937, avand sprijinul material al enoriasilor si al altor buni crestini care au cercetat Biserica..

.. S-a zugravit in tempera de catre ieromonahul pictor , cu indelunga rabdare, in 15 ani, cu multa originalitate si documentatie – o smerita marturisire ortodoxa de credinta exprimata plastic – s-a inzestrat cu mobilier, catapeteasma, stranile si usa, sculptate in stejar de catre sculptorul in lemn Ion D. Circei din Grumazesti, judetul Neamt..

.. Biserica s-a sfintit in ziua de 2 octombrie 1983 de catre Prea Sfintitul Episcop vicar Roman Ialomiteanul, delegatul , cu un sobor de preoti, protoiereu fiind prea cucernicul parinte Sibianu Enache. Celor ce ne urmeaza le lasam rugamintea sa pastreze cu sfintenie ceea ce le daruim, realizat cu atata dragoste si truda. ”

Timp de 20 de ani, aici a vietuit si lucrat . Dupa ce a fost alungat din Manastirea Prislop, din pricina vremurilor necrestine, in anul 1959, trecand mai intai pe la (1959-1960), el a ajuns sa lucreze la Atelierele Patriarhiei, localizate in acel moment la . Parintele Arsenie Bica va ajunge la Draganescu prin purtarea de grija a Maicii Zamfira, stareta de atunci a .

In anul 1968 el a inceput pictarea bisericii parohiale din localitatea Draganescu, lucrand la aceasta pentru mai bine de 15 ani. Pe langa scenele tipice oricarui program iconografic, parintele a adaugat pe peretii interiori ai acestuia o multime de scene inedite, vizand viata si pacatele zilnice ale oamenilor. Un parinte spunea, odata: „Mica biserica de la Draganescu are zugravite, pe zidurile ei, predicile fierbinti pe care miile de oameni le ascultau la Manastirea de la Sambata de Sus. Este o pictura noua, ca si predica de atunci.”

Merita amintita aici una dintre multele reprezentari originale din aceasta bisrica. In partea de rasarit a Sfantului Altar, parintele a asezat , iconar si el, o scena care nu este tipica acestui loc, in nici un registru iconografic.

Icoanele pictate de Parintele Arsenie Boca sunt remarcabile ca transfigurare si cateheza. Deci au acest dublu impact asupra mintii oamenilor. Hristos, in „Cina cea de taina”, este intuit intr-o eternitate a instaurarii Tainei Euharistiei: diafan si tanar, un chip care contine si sugestia dublei naturi – istorica si divina.

Frescele in care Parintele Arsenie il arata pe Hristos de dupa inviere sunt, si ele, cu totul diafane, sugerand acel imponderabil pe care, in mod logic, l-a dobandit Mantuitorul, dupa ridicarea din morti. Cat despre aspectul catehetic al picturii de la Biserica Draganescu, el reiese si din iconografie, dar si din textele care insotesc pictura. Unele texte insotitoare sunt metafore de intelepciune, aforisme; uneori sunt citate din Sfanta Scriptura, alteori invataturi ale parintelui Arsenie.

Sub fresca „Nunta din Cana Galieii” gasim acest text: „Domnul Hristos a venit la nunta sa reaminteasca constiintei oamenilor obarsia lor divina, ridicand nunta la valoarea si harul de taina al Bisericii. Oamenii nesocotesc aceasta obarsie, degradand nunta, nepazind hotarele legii: ei devin „numai trup”, se fac „fiii pieririi”. Asa piere dreptul de pe Pamant si nimeni nu baga de seama (Isaia). Simplu: nu se mai nasc in conditiile oferite de „nunta”.

Toata pictura bisericii Draganescu este o compozitie unitara, realizata in acest simt al Epifaniei, al contactului cu logosul intrupat care devine chip istoric si chip pictural.

Compozitia este vazuta ca o „scara”. Partea de sus a picturii: lumea spirituala. Partea de jos: lumea cu pacatele. Si, „adinferos”: referiri ironice, uneori in stilul picturii naive, sau caricaturii, cand sugereaza trecerea de la „iadul teologic” la iadul mizeriei cotidiene.

Desi i s-a interzis sa predice, acum o facea intr-un alt chip –cu ajutorul penelului si al culorilor. Pictura de la Draganescu ne prezinta, pe langa altele, momente din viata si patimile Cuviosului Stefan cel Nou, de pe vremea imparatului iconoclast Constantin Copronimul, sfant care a primit mucenicia in ziua de 28 noiembrie. Astfel se accentueaza latura profetica a personalitatii parintelui Arsenie, remarcand asemanarile dintre cele doua vieti, a Cuviosului Stefan cel Nou si a sa, amandoi savarsindu-se din viata in aceeasi zi.

Prin urmare, o parte dintre ucenicii acestuia au vazut in acest detaliu o profetie a mortii sale. Aceasta se spune deoarece, atat Sfantul Stefan, cat si Parintele Arsenie Boca, au murit in aceeasi zi, 28 noiembrie.

Sursa: crestinortodox.ro;