Cooperarea militară UE-Marea Britanie, afectată de Brexit
Londra ar vrea să participe rapid la noua iniţiativă a apărării comune a Uniunii Europene (UE), însă voinţa Guvernului Theresei May se loveşte de turbulenţe politice interne şi de incertitudini cu privire la Brexit, afirmă diplomaţi europeni, relatează Reuters.
Premierul britanic Theresa May doreşte să forjeze cu UE un nou tratat în domeniul securităţii începând din 2019, însă Consiliul European consideră că această problemă este prea importantă pentru a fi ”înnecată” în negocierile Brexitului.
Scepticismul unor politicieni britanici faţă de proiectul acordului retragerii din UE nu permite abordarea dosarului Apărării, au declarat cinci diplomaţi care participă la aceste negocieri.
”Să se vorbească despre securitate este prea sensibil, acum, în timp ce totul este în suspans la Londra, (iar) problema implicării britanice post-Brexit era deja un motiv de discordie pentru anumite ţări europene”, a declaat unul dintre ei.
Marea Britanie, care caută un ”parteneriat de amploare şi special” cu UE în domeniile Apărării şi securităţii, spera să încheie înainte de sfârşitul acestei luni un acord care să-i permită să participe la ”Cooperarea Structurată Permanentă” (CSP, Pesco în engleză), stabilită în decembrie 2017, şi să acceadă la un fond european în valoare de 13 miliarde de euro care urmează să fie consacrat cercetării şi tehnologiilor militare.
O decizie cu privire la o participare a Marii Britanii – ca ţară terţă – a fost amânată cel mai devreme până în decembrie, însă cel mai probabil va avea de aşteptat până anul viitor, adaugă diplomaţii citaţi.
Marea Britanie, la fel ca Franţa, este una dintre marile puteri militare europene şi spera să mizeze pe acest atu în negocierea viitorei sale relaţii cu UE.
Principiul unei Apărări europene integrate câştigă teren, din cauza multiplelor atentate islamiste comise în Europa de Vest, a presupului amestec al Rusiei în alegeri europene şi întrebărilor cu privire la angajamentul Statelor Unite ale lui Donald Trump în NATO.
LONDRA NU VA MAI FI ”CARTIER GENERAL OPERAŢIONAL”
Aliaţii cei mai siguri ai Marii Britanii, în frunte cu Olanda şi ţările baltice, exercită presiuni pentru ca Londra să ia parte la contracte militare profitabile şi să poată beneficia de fonduri comunitare.
Însă Franţa şi Italia vor ca participarea unor ţări din afara UE să fie extrem de bine încadrată, în contextul în care Ciprul se teme că Turcia ar putea vrea să intre în CSP, în cazul în care Cooperarea este deschisăă unor ţări care nu fac parte din Uniune, potrivit news.ro.
Potrivit unei note interne UE – de care Reuters scrie că a luat cunoştinţă -, Parisul şi Roma aşteaptă de la Londra o declaraţie politică de pecetluire a angajamentului britanic în Politica Externă şi de Securitate a UE, o declaraţie care ar urma să figureze între clauzele tratatului de retragere din UE.
Însă parlamentari pro-Brexit se tem că Marea Britanie ar putea să fie legată astfel de UE pentru totodeauna, cu atât mai mult cu cât sunt sceptici faţă de iniţiativa comunitară în domeniul securităţii. Mai ales în domeniul Apărării, Londra a blocat adesea orice încercare de cooperare europeană, apreciind că Apărarea este necesar să rămână o prerogativă naţională, potrivit news.ro.
Dezacordurile cu privire la o implicare a Londrei în acorduri de securitate europene ”nu ameninţă să deraieze totul, ci arată cât de dificilă este problema. Noi vom face în aşa fel încât Marea Britanie să nu dispună de o putere decizională în procedurile noastre”, a subliniat un diplomat european.
Regatul Unit vrea, de asemenea, un loc în Agenţia Europeană a Apărării (AED), care ajută statele membre UE să conceapă armament şi coordonează planificarea în domeniul militar.
Însă el renunţă, de facto, la a fi unul dintre cele cinci ”cartiere generale operaţionale” ale UE, din cauza plecării sale la 29 martie.
Cele 25 de ţări membre CSP au prezentat luni o serie de proiecte pe care urmează să le dezvolte în comun, de la un nou vehicul blindat destinat infanteriei, la programe de modernizare a unor elicoptere de luptă sau o structură comună în vederea formării spionilor.