Alexandru Rafila, despre declararea epidemiei de gripă

Preşedintele Societăţii Române de Microbiologie, Alexandru Rafila, a declarat luni că, în prezent, în România circulă virusurile gripale de tip A – H1N1 şi H3N2, cele mai multe îmbolnăviri şi, mai ales, decesele fiind legate de infecţia cu tipul AH1N1.

„În momentul de faţă, avem, practic, o circulaţie a virusurilor de tip A – H1N1 şi H3N2, mai multe îmbolnăviri şi, mai ales, decesele au fost legate de infecţia cu tipul AH1N1. Este un virus asemănător cu cel care a circulat în anul 2009, atunci când a existat pandemia de gripă”, a spus Rafila.

El a precizat că epidemia se declară atunci când există trei săptămâni consecutive de creştere importantă a cazurilor de gripă, cu peste 20% mai multe decât numărul aşteptat.

„Epidemia se declară atunci când există trei săptămâni consecutive de creştere importantă, cu peste 20% decât numărul aşteptat de cazuri şi ceea ce trebuie adăugat – noi ne găsim practic într-o situaţie foarte apropiată de o manifestare de tip epidemic, atunci când probele trimise pentru diagnostic de la pacienţii suspecţi de gripă sunt pozitive în proporţie mai mare de 10%, or noi, practic, am depăşit 50% în săptămâna anterioară. Dacă acest trend va continua şi probabil că va continua, posibil să asistăm la o epidemie de gripă în ţara noastră. În ceea ce priveşte vârful de îmbolnăviri, nu putem să precizăm cu mare acurateţe acest moment, dar, după cum evoluează gripa în acest an, probabil că vom mai avea câteva săptămâni cu număr foarte mare de îmbolnăviri de viroze respiratorii, în general, şi cazuri de gripă, în special, însă acest lucru trebuie corelat şi cu posibilitatea de a fi vaccinat în continuare”, a spus Rafila.

Potrivit acestuia, Centrul European de Control al Bolilor a făcut o recomandare în urmă cu câteva zile, arătând că vaccinarea poate să mai continue două-trei săptămâni, deoarece poate încă asigura protecţie, chiar dacă până la apariţia anticorpilor protectori există o durată de circa două săptămâni.

„Practic, până spre jumătatea lunii februarie, putem să continuăm vaccinarea, însă un lucru pe care trebuie să îl ştie toată lumea – eficacitatea vaccinării scade pe măsură ce ne îndepărtăm de perioada optimă, care, de obicei, este cea care precede sezonul gripal, adică lunile octombrie, noiembrie, chiar prima jumătate a lunii decembrie”, a explicat specialistul.

„Prima măsură trebuie să fie izolarea la domiciliu şi în cazurile mai grave la spital a persoanelor infectate, indiferent de faptul că discutăm de gripă sau credem că este o altă viroză respiratorie. Gândiţi-vă că nu se face un diagnostic etiologic la toate cazurile de gripă, nu se face nicăieri în lume, dar, de aceea, este importantă izolarea la domiciliu. Dacă există necesitatea unei deplasări imperioase pentru o persoană cu o viroză respiratorie, atunci este bine ca ea să fie de scurtă durată, să evite pe cât se poate colectivităţile şi să utilizeze o mască. Utilizarea batistelor de unică folosinţă este esenţială. De asemenea, spălatul pe mâini şi utilizarea unei măşti reprezintă o bună măsură de protecţie şi pentru a te proteja individual şi pentru a proteja pe alţii în ceea ce priveşte răspândirea unei viroze respiratorii, în special al gripei”, a arătat medicul.

El a declarat că la nivel regional există o circulaţie medie spre intensă a virusului gripal, iar în vestul Europei chiar sunt ţări care au număr mai mare de cazuri decât în România raportat la populaţie.

„Noi ne găsim într-o zonă de intensitate medie a circulaţiei virusului gripal, dar ne aşteptăm să crească în perioada următoare. Trebuie să vedem ce se întâmplă la următoarea raportare care se va face pentru intervalul în care deja au început şcolile, pentru că, aşa cum vă spuneam, colectivităţile sunt primele în care se răspândeşte infecţia virală. Triajul epidemiologic la şcoală este cu atât mai mult este esenţial, copiii care prezintă infecţii respiratorii să fie trimişi la domiciliu”, a subliniat Alexandru Rafila.

El a evidenţiat că gripa nu se tratează cu antibiotic. „Tratamentul gripei este fie simptomatic, fie în cazurile mai serioase, medii sau grave se poate adăuga un medicament antiviral specific cu precizarea că şi acesta nu trebuie administrat decât la recomandarea medicului, pentru că este un medicament care poate să aibă şi efecte secundare şi atunci lucrurile trebuie să fie foarte bine evaluate de către medicul de familie, respectiv specialistul de boli infecţioase”, a explicat microbiologul.