Comisia Europeană avertizează dur România

Valdis Dombrovskis, vicepreședinte al Comisiei Europene și Pierre Moscovici, comisarul însărcinat cu Afaceri economice și financiare, impozitare și vamă l-au avertizat pe ministrul Teodorovici printr-o scrisoare transmisă acum două zile despre necesitatea modificării OUG 114/2018, Ordonanță care pune România într-o foarte proastă lumină printre țările Uniunii Europene, mai ales că deținem în prezent președinția rotativă a Consiliului.

Scrisoarea vine în contextul în care și alte autorități europene au transmis îngrijorările lor cu privire la această Ordonanță dată fără consultarea celor pe care îi reglementează drastic.

Redăm mai jos textul scrisorii:

”Vă scriem referitor la Ordonanța de Urgență a Guvernului (OUG) 114/2018 introducerea măsurilor bugetar-bugetare și adoptată de Guvernul României la 21 Decembrie, precum și la pachetul de trei legi privind sectorul bancar, adoptat de Parlament la 18 decembrie 2018. Considerăm util să subliniem încă din această fază îngrijorările noastre, trecute dealtfel și în Raportul de țară publicat pe 27 februarie. Aceste îngrijorări privesc impactul potențial al măsurilor în cauză privind stabilitatea financiară, asupra capacității României de a finanța investiții pe termen lung, asupra dezvoltării pieței de capital dar și asupra eficienței politicii monetare

Am dori să subliniem că sustenabilitatea economiei României, creșterea și convergența ei către cele mai dezvoltate state membre ale UE necesită o atenție concentrată pe investiții și pe reformele structurale. Acest lucru necesită o stabilitate și predictibilitate legislativă și de business, instituții puternice, dar și o cooperare constructivă între Guvern, Banca Centrală și autoritățile de supraveghere. O evaluare aprofundată a propunerilor și politicilor implicarea tuturor părților interesate relevante constituie, în opinia noastră, o condiție importantă pentru creșterea și prosperitatea pe termen lung a României.

Aceasta este, de asemenea, o preocupare comună a Consiliului Uniunii Europene, care a sfătuit România-ca parte a Recomandărilor specifice fiecărei țări – să „… sporească transparența procesului de luare a deciziilor prin aplicarea sistematică și utilizarea eficientă a evaluării impactului și a consultării și implicării părților interesate în elaborarea și implementarea reformelor. ..“.

Cu privire la măsurile specifice, impozitul pe bănci, activele pot afecta negativ prudenţialitatea băncilor, în special capitalizarea acestora, punând o presiune suplimentară pe cele mai slab capitalizate instituții de credit. Consecințele acestui impozit asupra sectorului bancar din România pare să fie să fie substanțial mai mare decât în alte țări ale UE care au introdus taxele bancare în trecut. Acest lucru poate avea efecte nu numai pentru sectorul bancar însuși, dar poate, de asemenea împiedică activitatea de creditare și intermedierea financiară, dăunând investițiilor și creșterii economice pe termen lung.

Indexarea taxei la ROBOR ne îngrijorează foarte mult, întrucât limitează capacitatea Băncii Centrale de a-și îndeplini obiectivele- stabilitatea prețurilor și stabilitatea financiară.
În al doilea rând, măsurile incluse în OUG nr. 14/2018 cu privire la cel de-al doilea pilon de pensii ar putea afecta viabilitatea pe termen lung a fondurilor de pensii, ar limita diversificarea surselor de venit la pensie dar și dezvoltarea pieței de capital.

Deși admitem că este important ca fondurile de pensii să dețină un tampon de capital sufficient pentru a proteja creditorii, OUG 114 introduce o creștere semnificativă a cerințelor minime de capital care nu se bazează pe o creștere a riscurilor. Aceasta și alte caracteristici ale OUG 114 măresc probabilitatea ca acești investitori pe termen lung în economie să plece. Acest lucru ar încetini dezvoltarea pieței de capital, investițiile pe termen lung, dar și diversitatea și predictibilitatea pensionarilor.

În al treilea rând, Parlamentul României a adoptat, recent legi care plafonează ratele dobânzilor la credite, limitează vânzarea creanțelor cesionate și elimină caracterului de titlu executoriu pentru contractele de credit. Împărtășim dorința legiuitorului român de a proteja consumatorii și pentru a-i ajuta pe debitorii vulnerabili. În același timp, obiectivul unor astfel de legi trebuie echilibrat cu necesitatea de a nu încuraja disciplina la plată a debitorilor solvenți care ar pune în pericol stabilitatea sectorului bancar.

Având în vedere aceste considerații, vă încurajăm să vă angajați într-un proces cuprinzător dialogul cu toate părțile interesate relevante. Dorim să cooperăm cu dvs. pentru ca economia și standardul de viață din România să atingă convergența cu UE, pe baza creșterii atenției acordate investițiilor și reformelor structurale, un mediu legislative și de business stabil. Suntem gata să vă sprijinim și să vă acordăm ajutorul în această direcție”