Fețele (lichelismului) politicii
Lichelismul actorilor care populează actuala clasa politică a depășit orice barieră! Miza, singura miză, rămâne Puterea, perpetuarea privilegiilor obținute prin accesul la demnitățile de prim rang ale statului român! Iar de aici, inerent, vin influența, banii publici, aroganța cronică, obsesia de a controla și manipula totul după bunul plac!
Prezența în cadrul delegației PSD de la Palatul Cotroceni a doi foști deținuți politici, Marin Iancu și Ioan Muntean, nu mă surprinde. Obsesia liderului absolut al PSD, Liviu Dragnea, de a scăpa de pușcărie îi conferă, crede el, dreptul de a face orice pentru a scăpa de acest îngrozitor coșmar. De aici, însă, și până la a folosi, la modul cel mai grotesc, două victime ale regimului de tristă amintire, în lupta sa politică, electorală, și împotriva sistemului judiciar, este o cale lungă pe care, însă, Dragnea și mulți dintre colegii săi din PSD au parcurs-o, în corul de aplauze, al unor târfe de pe centura mass-media care își bat joc, zilnic, de o profesie pe care ar trebui să o onoreze cu demnitate!
Cât de mare poate fi lichelismul încât să arunci, în fața adversarului politic, ca și “carne de tun”, tragediile/dramele unor foști deținuți politici? Cât de mare poate fi disperarea ta de a scăpa de închisoare încât să iei în calcul o asemenea variantă abjectă? Orice lider politic, cu un dram de decență (din păcate acest tip de lider a devenit o rara avis în România acestor ani tot mai incerți) ar fi respins, din start, fie și o discuție pe marginea acestei strategii electorale/politice?
Există vreo legătură între Dragnea, Codrin Ștefănescu, Șerban Nicolae, Florin Iordache, Eugen Nicolicea, Cătălin Rădulescu Mitralieră și alți zeci de pesediști de frunte și aceste victime ale regimului comunist? Să fim serioși!
Tot respectul pentru cei doi foști deținuți politici. Au trecut prin drame care provoacă fiori! De zile bune, aceștia și alții sunt folosiți, din păcate, mediatic, într-un război care nu le aparține! Nimeni de la vârful politicii, cu atât mai puțin PSD, nu înțelege, cu adevărat, tragediile pe care au fost nevoiți să le înfrunte!
La rândul său, Augustin Lazăr ar fi trebuit să demisioneze! Nu te poți ascunde, la nesfârșit, în spatele unor scuze penibile! Nu poți să accepți, chiar și tânăr procuror fiind, să faci lucruri grave doar pentru că un regim îți forțează mâna. Să fii, atât de tânăr, într-o comisie care poate oferi sau nu eliberarea necondiționată unor deținuți politici, ridică serioase semne de întrebare! Un procuror, fie și unul comunist, putea să solicite alte sarcini. Și, sunt convins, că le-ar fi primit! Dar să le strivești capul disidenților anticomuniști era o onoare pe care puțini o puteau respinge!
Nici președintele Iohannis nu face, din păcate, parte din alt film politic. O prestație mai mult decât dezamăgitoare ca președinte! Mai iese, din când în când, la rampă, prin aroganța sa care nu face altceva decât să-l afunde și mai mult în ridicol. Dacă nu ar fi bătut la ușă alegerile prezidențiale, ar fi tăcut mâlc și pe mai departe. Și ar fi asistat, pasiv, de pe pârtiile de schi, din drumețiile montane sau deplasările (unele inutile) externe, la confiscarea de către gașca pesedisto-aldistă a statului de drept din România!
A greșit, susținând, tranșant, că PSD i-a folosit/manipulat pe cei doi foști deținuți politici aflați în delegația acestui partid la Cotroceni! Putea fi decent, putea arăta un dram de respect față de trecutul negru al acestora! Nu a făcut acest lucru, din simplul motiv că nici Iohannis nu face parte din altă clasă politică. Se regăsește și se simte bine în demagogia/populismul/impostura politicului!
Cea mai mare șansă a lui Iohannis rămâne Dragnea. Și implicit PSD. În caz contrar, nu ar fi avut nici cea mai mică șansă la un nou mandat. Din fericire pentru el, cu un “contracandidat” de anvergura lui Dragnea, șansele, de a mai „dormi” cinci ani, la Cotroceni sunt mari.
Nu cred, deși mi-aș dori să treacă pragul de 30%, în reușita mult-clamatului referendum pe Justiție, anunțat de Iohannis! În cazul iminent al boicotului votanților PSD și ALDE, este greu de crezut că acesta va fi validat de cetățeni. Mai ales că, în stilul caracteristic, Iohannis se moșcăie, ezitând să ia, tranșant, taurul de coarne și să anunțe întrebarea/întrebările aferente!
Vom vedea, însă, ce ne va rezerva viitorul apropiat!
Un editorial de Iulian Badea