5.480.399 de voturi, prezența la vot necesară pentru validarea referendumului

Autoritatea Electorală Permanentă a anunțat sâmbătă care este numărul românilor cu drept de vot înscriși pe listele electorale permanente, în funcție de care se va calcula prezența la vot și cvorumul necesar validării referendumului pentru justiție. Numărul la care se vor raporta datele este de peste 18,2 milioane de alegători.

Situația privind cetățenii cu drept de vot alegerile europarlamentare

Listele electorale permanente (LEP) actualizate pentru alegerile europarlamentare cuprind 18.267.618 de alegători, potrivit ultimelor date transmise de Autoritatea Electorală Permanentă.

Numărul total de alegători înscriși în Registrul Electoral este de 18.987.675 de persoane, din care 18.835 au dreptul de vot interzis prin hotărâre judecătorească, iar 700.843 au domiciliul sau reședința în străinătate și sunt posesori de pașaport CRDS.

Situația privind cetățenii cu drept de vot la Referendumul național

La referendumul pentru justiție, numărul total al alegătorilor înscriși în listele electorale permanente (LEP) este 18.267.997 de persoane, potrivit AEP.

Pentru validarea unui referendum, trebuie îndeplinite două condiții cumulative:

• Referendumul este valabil dacă la acesta participă cel puțin 30% din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente.
• Rezultatul referendumului este validat dacă opțiunile valabil exprimate reprezintă cel puțin 25% din cei înscriși pe listele electorale permanente.

Deci pragurile de 30% și 25% se calculează raportat la numărul de alegători din listele electorale permanente, adică 18.267.997.

Deci, pragul de 30% prezență la referendum însemnă 5.480.399 de voturi.

Pragul de 25% voturi valabil exprimate pentru validarea referendumului înseamnă 4.566.999 voturi.

Referendum: întrebări separate, rezultate separate

Referendumul pentru justiție convocat de președintele Klaus Iohannis prezintă o noutate: are două întrebări, formulate pe buletine de vot separate.

Dacă alegătorul vrea să voteze la referendum, primește obligatoriu ambele buletine și trebuie să le predea pe amândouă. Numai că alegătorul poate, de exemplu, să voteze DA sau NU la întrebarea 1 (vot valid) și să-și anuleze votul la întrebarea 2 (vot nevalid). Cu alte cuvinte, numărătoarea finală a voturilor să aibă rezultate diferite pentru întrebarea 1 și întrebarea 2.

Rezultatul referendumului va fi validat de Curtea Constituțională, au precizat reprezentanții AEP pentru RomaniaTV.net.

Potrivit legii organizării referendumului (art. 44 și 45 din Legea 3/2000), „Rezultatele centralizate la nivel naţional de către Biroul Electoral Central, cuprinzând numărul voturilor valabil exprimate pentru fiecare răspuns de pe buletinul de vot şi numărul voturilor nule, se înaintează, cu pază militară, la Curtea Constituţională, în termen de 24 de ore de la încheierea centralizării.

Curtea Constituţională prezintă Parlamentului un raport cu privire la respectarea procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului naţional şi confirmă rezultatele acestuia”.

Teoretic, este chiar posibil ca o întrebare să fie validată prin îndeplinirea condițiilor legale pentru referendum, iar cealaltă nu. Curtea Constituțională este cea care va decide, conform legii.