Liberalul Marilen Pirtea acuză: Evaluarea Națională 2019- barometru al dezastrului măsurilor PSD în educație

“Anunțul de ieri cu privire la statistica rezultatelor elevilor la Evaluarea Națională indică în ce măsură viitorul generației de tineri ce au ajuns la finalul clasei a opta este scris astăzi prin aceste rezultate dezamăgitoare. Unul din trei elevi care au terminat 8 clase (adică 48.182 din 155.020 de elevi înscriși la Evaluarea Națională) au absentat sau au avut rezultate aflate sub pragul notei 5 la această ediție a Evaluării Naționale. Este cea mai mare “foarfecă” educațională din întreg parcursul preuniversitar al elevilor, etapa de trecere de la gimnaziu către liceu eliminând practic unul din trei elevi din parcursul școlar”, constată deputatul liberal Marilen Pirtea, coordonator al Comisiei de Educație a PNL.

“Nu poate fi vorba despre o situație întâmplătoare, este un recul care s-a resimțit sistematic în învățământul românesc și care a condus, în acest an, la un record negativ al procentului elevilor care nu s-au prezentat sau care au luat sub nota cinci, un maxim negativ al ultimilor cinci ani”, adaugă deputatul liberal, Marilen Pirtea.

“Acest barometru al deficiențelor din învățământul preuniversitar indică și o distribuție teritorială a recordurilor negative la Evaluarea Națională. Amploarea fenomenului este indicată și de discrepanța dintre primul și ultimul rezultat, în județul cu rezultatul cel mai slab (Giurgiu, 48,32% din totalul celor înscriși nu s-au prezentat sau au luat note sub 5) rata nereușitei este de trei ori mai mare față de București, unde se înregistrează cel mai mic procent al elevilor neprezentați sau cu note sub 5 (doar 16% din cei înscriși la evaluare). Probabil că nici în acest caz foarte clar de eșec disproporționat în rezultatele pe județe nu se va găsi niciun inspector școlar general de județ care să-și asume rezultatele negative”, indică liberalul Marilen Pirtea, coordonator al Comisiei de Educație a PNL.

Dacă Bucureștiul înregistrează cel mai mic procent al elevilor neprezentați sau cu note sub 5 (doar 16% din cei înscriși la evaluare), la polul opus se află mai multe județe, pe care Ministerul Educației Naționale nu mai poate evita să le considere județe problemă, în care va trebui să se adopte rapid măsuri de dezvoltare accelerată a învățământului dual – o soluție reală pentru această prăpastie a parcursului elevilor, de la finalul clasei a opta. Județele de la finalul acestui clasament sunt:

• Giurgiu (cu 48,32% neprezentați sau cu note sub 5),
• Teleorman (cu 45,6% neprezentați sau cu note sub 5),
• Mehedinți (cu 42,45% neprezentați sau cu note sub 5),
• Dâmbovița (cu 40,51% neprezentați sau cu note sub 5),
• Botoșani (cu 48,32% neprezentați sau cu note sub 5),
• Vaslui (cu 39,52% neprezentați sau cu note sub 5),
• Călărași (cu 39,27% neprezentați sau cu note sub 5),
• Satu-Mare (cu 39,04% neprezentați sau cu note sub 5),
• Arad (cu 39,01% neprezentați sau cu note sub 5),
• Caraș-Severin (cu 38,51% neprezentați sau cu note sub 5),

“Nici în situația elevilor aflați în situații dezvantajate, cu diverse dizabilități, Evaluarea Națională nu a intrat într-un format adaptat de testare a elevilor. Este imposibil de înțeles cum sunt acceptate examinările elevilor cu dizabilități, organizate tot după programe neadaptate, în rând cu toți ceilalți elevi, în timp ce în toți anii scolari, de la clasa întâia la clasa a opta, aceștia învață după programe adaptate.”, adaugă deputatul liberal.

“În timp ce criza demografică se manifestă accelerat, mai ales prin reducerea cohortelor noilor generații, în ultimii treizeci de ani, constatăm uluiți cum aproape 50 de mii de elevi înscriși la Evaluarea Națională din acest an nu s-au prezentat sau au luat note sub 5 (31% din cei înscriși la Evaluarea Națională). Devine mai mult decât evident că responsabilii din învățământ nu reacționează prin măsuri adaptate la realitățile critice ale prezentului: în timp ce generațiile de copii intrați pe băncile școlii sunt tot mai reduse numeric, ratele de absolvire ale examenelor naționale sunt tot mai slabe, cu efecte negative pe termen lung”, conchide liberalul Marilen Pirtea, coordonator al Comisiei de Educație a PNL.