Ultima bornă a Via Transilvanica, amplasată luni de ministrul apelor și pădurilor, la Putna
Ministrul apelor și pădurilor, Ioan Deneș, s-a aflat luni, la Putna, în județul Suceava, pentru a participa la amplasarea ultimei borne a traseului „Bucovina”, parte componentă a Via Transilvanica, însoțit de directorul general al RNP Romsilva, Gheorghe Mihăilescu. La acest eveniment, care s-a desfășurat la Mănăstirea Putna, au participat președintele Tăşuleasa Social, Alin Uhlmann Uşeriu, actorul Marcel Iureș și Tiberiu Ușeriu, ambasadori ai acestui proiect, președintele Consiliului Județean, Gheorghe Flutur, prefectul județului Suceava, Mirela-Elena Adomnicăi, primarul localității Putna, Gheorghe Coroamă, și alți reprezentanți ai autorităților locale, parteneri şi sponsorii strategici ai proiectului, voluntari și locuitori din zonă.
Via Transilvanica este un drum care face legătura între Drobeta-Turnu Severin, din județul Mehedinți, și Putna, județul Suceava, pe o lungime de aproximativ 1000 de kilometri.
Ministerul Apelor și Pădurilor este parte în acest proiect, iar cele 136 de borne au fost montate voluntar de angajații Regiei Naționale a Pădurilor Romsilva, Direcția Silvică Suceava.
În cadrul festivității, ministrul apelor și pădurilor, alături de cei prezenți, a luat parte la amplasarea ultimei borne a Via Transilvanica.
Cu acest prilej demnitarul a susținut un discurs pe care îl puteți citi în continuare:
„Doamnelor și domnilor, bine v-am găsit!
Sunt foarte onorat să fiu astăzi la Putna, în acest spațiu cu profunde semnificații pentru poporul român.
Mă încearcă mari emoții, dar, de asemenea, sunt bucuros și mândru că împreună deschidem, astăzi, aici, o nouă cale spre redescoperirea României, intrând într-o poveste: Via Transilvanica.
Această Cale a Transilvaniei ne va apropia și mai mult de noi înșine, vom reîncepe să învățăm, să cunoastem sis a iubim mai mult aceste meleaguri ale țării noastre, care mustesc de o istorie fascinantă. Ne vom bucura să redescoperim multiculturalitatea, care de-a lungul timpului a dus la apariția unor zone din ce în ce mai frumoase și mai interesante. Ne va duce pe cărări la capătul cărora vom fi uimiți de măreția naturii.
Și dincolo de aceste concepte mari ale acestui drum, oamenii vor învăța să se cunoască altfel, de la om la om, de la suflet la suflet.
Via Transilvanica este un drum care, sunt convins, va dezvolta foarte mult toleranța, bucuria de a călători, bucuria de a cunoaște, bucuria de a fi gazde.
Lăsând un pic deoparte poezia, va fi, de asemenea, un bun și puternic prilej de a se dezvolta turismul, în multe accepțiuni ale sale, de a se dezvolta economic familii, sate, regiuni.
Acest proiect a fost lansat cu entuziasm anul trecut, în cinstea Marii Uniri, la Alba- Iulia, acolo unde a bătut o singură inimă de român la 1918.
Via Transilvanica va fi un vector important în cunoașterea României și de străini. Avem locuri și oameni, castele, palate, păduri, munți, ape, cascade uimitoare, mituri și obiceiuri străvechi, pe care, dacă le vom pune într-o poveste, așa cum spuneam la început, mulți vor dori să fie parte din ea.
Atunci când am răspuns afirmativ solicitării de a fi parteneri ai acestui proiect, noi cei de la Ministerul Apelor și Pădurilor, colegii noștri de la Regia Națională a Pădurilor – Romsilva am simțit că trebuie să facem parte din această poveste.
Vreau să felicit Asociația Tășuleasa Social pentru această idee și pe toți cei care s-au alăturat acestei inițative.
Sloganul sub care se construiește și se trăiește această cale este „Via Transilvanica, un drum care unește!”.
Știu că vom fi din ce în ce mai mulți.
Trebuie să fim din ce în ce mai mulți: este despre frumusețe, este despre îndrăzneala de a crede în ceva fundamental și etern, în frumusețea și dezvoltarea României.
Via Transilvanica va promova natura, istoria și multiculturalitatea provinciilor românești. Acest drum, cu o lungime de 950 de kilometri va lega intre ele Muntenia, Banatul, Transilvania cu Bucovina. Este o ofertă generoasă: să redescoperi tot ce este bun, valoros din Mehedinți, Caraș-Severin, Hunedoara, Alba, Sibiu, Brașov, Harghita, Mureș, Bistrița-Năsăud, Suceava.
Așadar, nu ne rămâne decât să invităm iubitorii de frumos, pe cei interesați de istorie, pe cei care cred că mai au multe de aflat despre România să parcurgă cele 7 trasee în care a fost împărțit drumul.
Noi deschidem astăzi traseul Bucovina, de aproximativ 136 de kilometri, această regiune care face legătura între Transilvania și Moldova.
Bucovina are o rezonanță specială în sufletul oricărui român: aici poți rămâne zile în șir să admiri aceste peisaje calde, mărețe, minunate; aici ești copleșit de unicitatea frescelor mănăstirilor ridicate în vremea lui Ștefan cel Mare și Sfânt, una dintre figurile emblematice ale istoriei românilor. Nu pot să nu amintesc frumusețea costumelor populare din această zonă, ale căror semne, cusute cu măiestrie, spun ele însele o istorie a acestor locuri.
Doamnelor și domnilor, am convingerea că Via Transilvanica va însemna foarte mult pentru noi și pentru generațiile viitoare.
Vă mulțumesc pentru atenție!”.