Parcul Natural Cindrel, o oază de sălbăticie și frumusețe

Situat la limita sud-vestică a teritoriului administrativ al judeţului Sibiu, Parcul Natural Cindrel acoperă, cu suprafaţa sa de 9043 ha, cele mai spectaculoase forme de relief din arealele a doi masivi muntoşi, Cindrel şi Lotru, ce fac parte din grupa munţilor Parâng a Carpaţilor Meridionali. Din punct de vedere geologic relieful celor doi masivi este uniform sculptat în şisturile metamorfice ale Pânzei Getice, care au conferit rotunjimea formelor greoaie ale versanţilor convecşi.

De la limita sudică a judeţului, dată de un segment din creasta Munţilor Lotru, arealul acestei zone ocrotite printr-o lege din anul 2000, coroborată cu o hotărâre a Consiliului Judeţean Sibiu din 2004, se continuă spre extremitatea vestică cu Vârful Piatra Albă (2178 m) iar spre est cu Vârful Cristeşti (2235 m) pentru a se termina în nord cu Vârful Iujbiţa (1989 m) .

Arealul parcului cuprinde culmi de o netezime surprinzătoare, adevărate “piste de aerodromuri”, cum le numeşte V. Mihăilescu. Şi în Cindrel şi în partea din Lotru care revine parcului, îşi au obârşia numeroase văi, unele pornind din circuri glaciare suspendate la marginea şi sub nivelul suprafeţelor superioare.
În Parcul Natural Cindrel sunt 12 astfel de căldări glaciare, unele abia conturate, însă trei-Iezeru Mare, Iezeru Mic şi Gropota-bine reliefate şi marcate de morene, lacuri, praguri în Cindrel, dar şi unul adăpostind un mic lac (pe cale de colmatare) pe faţa estică de sub Vârful Ştefleşti (Lotru) . Peisajul este completat de reţeaua hidrografică care îşi are obârşia în spaţiul Parcului Natural Cindrel, de sub şeaua Ştefleşti izvorând Sadu, care curge spre est şi Frumoasa (vest) cu fermecătoarele ei poieni de altitudine. Apoi, în cele două Iezere se formează în aval Cibinul, care parcurge mai bine de 70 de km teritoriul judeţului Sibiu.

Un punct de atracţie inedit îl constituie turbăria dezvoltată pe Platoul Diavolului (dintre vârfurile Cindrel şi Frumoasa) la peste 2100 m altitudine, ca şi flora şi fauna acestui spaţiu. În limita nordică a Parcului Natural se află Rezervaţia Iezerele Cindrelului, iar sub 1800 de m, peste tot în arealul ocrotit, se întinde inefabila vegetaţie forestieră care îmbracă într-un mod compact clina versanţilor, ca o continuare a covoarelor de jneapăn, afin, smârdar de pe coamele înalte şi uşor rotunjite ale Cindrelului, Frumoasei, Şerbotei, Cristeştiului, Ştefleştiului şi Iujbiţei Lotrului. În arealul protejat se găsesc numeroase stâni, iar păşunatul ovinelor este intens. În două dintre locaţii-refugiile Cânaia şi Sub Iezere-se practică turismul, deşi încă nu există dotări corespunzătoare.

Sursa: sibiul.ro;

Sursa foto; locuridinromanai.ro;