Expoziția „Originile Europei. Civilizații preistorice între Carpați și Dunărea de Jos“, deschisă în cadrul Festivalului Internațional de Arte Europalia
Astăzi, 7 noiembrie 2019, ora 11:00, la Muzeul Grand Curtius din Liège, Belgia, a avut loc conferinţa de presă prilejuită de deschiderea expoziţiei „Originile Europei. Civilizații preistorice între Carpați și Dunărea de Jos“, eveniment organizat în cadrul Festivalului Internațional de Arte Europalia.
Expoziţia, care reuneşte peste 450 de bunuri culturale și seturi de artefacte arheologice preistorice de primă importanţă, descoperite pe teritoriul României, este organizată de Muzeul Național de Istorie a României (MNIR), Institutul Cultural Român (ICR) și Muzeul Le Grand Curtius din Liège, cu sprijinul Ministerului Culturii și Identității Naționale și al Ministerului Afacerilor Externe, în colaborare cu alte 30 de instituții muzeale și de cercetare din țară.
În cadrul expoziţiei sunt prezentate artefacte de primă importanță din perioada neo-eneolitică, a epocii bronzului și a primei epoci a fierului (Hallstatt): obiecte din ceramică, os, scoică, piatră, sticlă, chihlimbar, aur și argint, cupru, bronz și fier, descoperite în arealul geografic definit de Munții Carpați și Dunărea de Jos, care ilustrează originile civilizației europene. Printre cele mai importante obiecte arheologice prezentate în expoziție se numără: „Gânditorul” și „Femeie șezând” (cultura Hamangia, prima jumătate a mileniului V a. Chr., pereche de statuete descoperite în necropola neolitică de Cernavodă, jud. Constanța); modelul de sanctuar de la Căscioarele (cultura Gumelnița, a doua jumătate a mileniului V a. Chr., descoperit în așezarea preistorică de la Căscioarele, jud. Călărași); vasul antropomorf de la Parța (cultura Tiszapolgár, prima jumătate a mileniului V a. Chr.); „Hora de la Frumușica” (cultura Cucuteni, a doua jumătate a mileniului V a. Chr., piesă descoperită în stațiunea preistorică de la Bodeștii de Jos, jud. Neamț); depozitul de la Hăbășești cultura Cucuteni, a doua jumătate a mileniului V a. Chr., descoperit într-o locuință din așezarea de la Hăbășești, jud. Iași); vasele afumătoare de la Oarța (cultura Wietenberg, prima jumătate a mileniului II a. Chr., descoperite în situl arheologic de la Oarța de Sus – Ghiile Botii, jud. Maramureș); depozitele de bronzuri de la Apa (jud. Satu Mare) și Ighiel (jud. Alba), datând din perioada mijlocie a epocii bronzului (prima jumătate a mileniului II a. Chr.); podoabe din aur aparținând tezaurelor de la Sarasău (jud. Maramureș) și Hinova (jud. Mehedinți), datând de la finalul epocii bronzului (sfârșitul mileniului II a. Chr.); podoabe din sticlă și chihlimbar din Peștera Cioclovina (jud. Hunedoara), probabil unul dintre cele mai mari sanctuare în peșteră de la finalul epocii bronzului (sfârșitul mileniului II a. Chr.); situlele din bronz de la Remetea Mare (jud. Timiș), Sâg (jud. Sălaj) și Brâncovenești (jud. Mureș), obiecte de prestigiu datând de la începutul primei epoci a fierului (Hallstatt timpuriu, începutul mileniului I a. Chr.); carul votiv miniatural de Bujoru (jud. Teleorman), obiect cu caracter de unicat, datând din perioada mijlocie a primei epoci a fierului (cultura Basarabi, sec. IX/VIII–VII a. Chr.).
Deschiderea oficială a expoziției va avea loc în data de 7 noiembrie 2019, în prezența unor oficialități, reprezentanți ai României și Belgiei.
Expoziția aduce în atenția publicului și a specialiștilor unele dintre cele mai valoroase piese arheologice din patrimoniul istoric al României, oferind prilejul unui amplu și inedit periplu prin civilizațiile (culturile arheologice) preistorice documentate în cuprinsul spațiului românesc actual, prezentând în premieră o serie de importante descoperiri arheologice din ultimele două decenii, precum: figurinele antropomorfe de la Vitănești, printre care „Gânditorul” cu ochi de scoică, vasul antropomorf de la Seciu și cel zoomorf de la Mălăieștii de Jos, masca de la Uivar, podoabele din aur din necropola eneolitică de la Pecica, în vreme ce pentru epoca bronzului sunt de remarcat ceașca de aur de la Bistrița – Dealul Târgului; carul miniatural de la Carei – Bobald; reprezentările și vasele avimorfe de la Cârlomânești – La Arman, Plosca și Sânpaul; psalia decorată din os de la Cârlomănești, iar pentru perioada epocii fierului colanul din 7 torques-uri de la Tărtăria – Podu Tărtăriei vest.
Expoziția pune accent pe rolul și semnificația civilizațiilor preistorice documentate, al conexiunilor lor cu alte spații și comunități la nivelul continentului european, aducând în prim-plan repere ale istoriei începuturilor civilizației Europei și teme precum schimbul la distanță, circulația unor idei, tehnologii și materii prime rare, toate acestea etalate într-o contextualizare cronologică și tematică. Expoziția este structurată pe trei paliere majore: Formă, însemn, simbol – o prezentare a principalelor stiluri ceramice ale perioadelor preistorice amintite; Artă și spiritualitate – o selecție a unor artefacte de excepție, mărturii unicat ale credințelor oamenilor preistorici; Putere și prestigiu – un grupaj al unor obiecte reprezentative, din materii prime rare, care oferă prilejul cunoașterii și înțelegerii unor concepte și valori ale societăților timpurii.
Curatorii expoziției „Originile Europei. Civilizații preistorice între Carpați și Dunărea de Jos“sunt: dr. Corina Borș și dr. Katia Moldoveanu, din partea Muzeului Național de Istorie a României, și Geoffrey Schoefs, din partea Muzeului Le Grand Curtius. Coordonatorii acestui proiect cultural din cadrul Festivalului Europalia sunt: dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu, dr. Cornel Ilie, dr. Corina Borș, dr. Oana Ilie, dr. Katia Moldoveanu (MNIR), Jean-Marc Gay și Geoffrey Schoefs (Muzeul Le Grand Curtius), Alexandru Roman (Institutul Cultural Român).
Deopotrivă, la realizarea expoziției „Originile Europei. Civilizații preistorice între Carpați și Dunărea de Jos“ au contribuit: Muzeul Național al Unirii – Alba Iulia; Muzeul Județean Teleorman – Alexandria; Complexul Muzeal Arad; Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” – Bacău; Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș – Baia Mare; Muzeul Județean „Vasile Pârvan” – Bârlad; Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud; Muzeul Municipiului București; Muzeul Județean Buzău; Muzeul Romanațiului – Caracal; Muzeul de Etnografie și al Regimentului de Graniță – Caransebeș; Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei – Cluj; Institutul de Arheologie și Istoria Artei – Cluj; Muzeul Olteniei – Craiova; Muzeul Civilizației Dacice și Romane – Deva; Muzeul Județean „Teohari Antonescu” – Giurgiu; Complexul Național Muzeal „Moldova” – Iași; Muzeul Civilizației Gumelnița – Oltenița; Muzeul Țării Crișurilor – Oradea; Complexul Muzeal Județean Neamț – Piatra Neamț; Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova – Ploiești; Muzeul Banatului Montan – Reșița; Muzeul Județean Satu Mare; Muzeul Municipal „Ioan Raica” – Sebeș; Muzeul Național Secuiesc – Sfântu Gheorghe; Muzeul Județean Mureș – Târgu Mureș; Muzeul Național al Banatului – Timișoara; Institutul de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion” – Tulcea; Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” – Vaslui; Muzeul Județean de Istorie și Arheologie – Zalău.
Proiectul expozițional va fi completat de un program cultural conex, care va include o serie de conferințe publice susținute de specialiști români în domeniul arheologiei preistorice, ghidaje curatoriale, dar și concerte. Detalii despre aceste evenimente culturale asociate acestei expoziții vor fi anunțate pe website-ul Muzeului Național de Istorie a României (www.mnir.ro) și cel al Muzeului Le Grand Curtius din Liège (www.grandcurtius.be/index.php/fr/le-musee).
Muzeul Le Grand Curtius este una dintre cele mai importante atracții culturale ale regiunii Valonia din Belgia, găzduind diverse colecții ale căror cronologie cumulează șapte milenii de preistorie și istorie. Astfel, în frumosul palat renascentist (în stilul specific văii râului Meuse), edificat pentru Jean de Corte (numit și Curtius), sunt actualmente reunite sub egida Le Grand Curtius, Muzeul Armelor, Muzeul Sticlei, Muzeul de Arheologie și Arte Decorative și Muzeul Artei Religioase, inclusiv al celei specifice văii râului Meuse (Maar).
Festivalul EUROPALIA este considerat manifestarea culturală de cea mai mare amploare din Belgia, fiind organizat sub patronajul Familiei Regale a Belgiei, o dată la doi ani, în Belgia și în țări învecinate – Franța, Olanda, Luxemburg și Germania sau Marea Britanie. Institutul Cultural Român este coordonatorul participării României la cea de-a 27 a ediţie a Festivalului EUROPALIA, proiect de anvergură desfășurat în perioada octombrie 2019 – februarie 2020 şi implementat în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Culturii şi Identității Naționale și Secretariatul General al Guvernului, alături de EUROPALIA International, organizatorul manifestării. Cea de-a 27-a ediție a Festivalului EUROPALIA este dedicată României, țara invitată de onoare.
Conferinţa s-a desfăşurat în prezenţa unor reprezentanți oficiali ai României și Belgiei.
În cadrul evenimentului au luat cuvântul: Jean Pierre Hupkens, consilierul municipal al oraşului Liège, Pierre Paquet, directorul Muzeelor oraşului Liège, Dirk Vermaelen, directorul artistic al Festivalului Europalia, Ernest Oberländer-Târnoveanu, directorul general al Muzeului Naţional de Istorie a României, Geoffrez Schoefs, curator al expoziţiei din partea Muzeului Le Grand Curtius şi, nu în ultimul rând, Corina Borş, curator al expoziţiei din partea Muzeului Naţional de Istorie a României.
La eveniment au fost prezenţi: Daniela Șoroș – şef Serviciul Marile Programe, Alexandru Roman – expert IA – coordonator proiect, Simona Chițan – expert IA – jurnalist, precum şi directori ai unor muzee din România, partenere ale MNIR în acest amplu proiect expoziţional, respectiv: Lacrămioara Stratulat – Complexul Național Muzeal „Moldova” – Iași, Ramona Mocanu – Vaslui, Mariana Popa – Complexul Muzeal „Iulian Antonescu”, Bacău, Daniel Costache – Muzeul Județean Buzău, Claudiu Ilaş – Timișoara, Theodor Zavalaş – Muzeul Civilizației Gumelnița – Oltenița, Zoltan Soos – Muzeul Județean Mureș – Târgu Mureș, Tiberiu Rustoiu – Muzeul Național al Unirii, Alba Iulia.