Conferința „România la 30 de ani de la Revoluție”, un eveniment remarcabil, organizat de Maria Grapini, la PE

Europarlamentarul Maria Grapini a organizat marți, 19 noiembrie, în Parlamentul European de la Bruxelles, Conferința „România la 30 de ani de la Revoluție”, eveniment la care au luat parte reprezentanți ai misiunilor diplomatice, europarlamentari, profesori, români din diaspora, reprezentanți ai revolutionarilor, delegați ai Academiei Române.

Un eveniment organizat excelent de unul dintre cei mai implicați și activi europarlamentari români, menit să arate Europei transformările prin care a trecut țara noastră, prin prisma realităților pozitive și a drumului nou deschis atunci, la 30 de ani de la momentul care a schimbat, ireversibil, drumul României.

Printre cei care au conferențiat s-au numărat: ambasadorul României în Regatul Belgiei, Andreea Păstârnac, reprezentantul permanent în Comitetul Politic și de Securitate al Uniunii Europene, Călin Stoica, europarlamentarii PSD, Dan Nica, Tudor Ciuhodaru și Carmen Avram, profesorii universitari doctor, Victor Neumann, Centrul de Studii Avansate în Istorie, Universitatea de Vest din Timișoara, și Marcela Sălăgean, titularul disciplinei de istorie contemporană a României, Universitatea Babeș-Bolyai, Dan Buniș, președintele Clubului de Afaceri Belgo-Român și Liviu Hopârtean, Casa de Cultură Belgo-Română.

Deschiderea a fost făcută de către europarlamentarul Maria Grapini, care a insistat pe imaginea nouă și modernă a României, la 30 de ani de la Revoluție.

“Era absolut normal ca la 30 de ani de la Revoluție să fie organizat un eveniment în care să pun față în față români din România și români care trăiesc în Belgia, cele două comunități. Este necesar un transfer de informație, până la urmă, între aceștia. Poate că percepția unor români care trăiesc în România este că nu s-a schimbat nimic în acești 30 de ani, însă toți cei de afară când revin în țară văd că în România lucrurile s-au schimbat semnificativ! Panelul a fost construit tocmai în această manieră pentru a putea vorbi atât profesori universitari din țară, dar și români din Belgia. Am vrut să punctez realizările pe care le-am avut în cei 30 de ani pentru că eu chiar cred că nu mai putem spune că nu s-a schimbat nimic în această perioadă. Este adevărat, nu s-a schimbat cât am fi vrut și cât am fi putut să schimbăm. Nu putem să vrem o schimbare mult mai amplă fără, ca fiecare dintre noi, să ne implicăm. Fiecare dintre cei dezamăgiți să se gândească, în  30 de ani, cât s-au implicat și au influențat politicile publice și ce ar fi putut să facă și să realizeze prin implicarea lor”, a precizat europarlamentarul Maria Grapini.

“Să fim mândri că suntem români și să ne bucurăm cu toții de faptul că astăzi suntem liberi și putem sărbători la Bruxelles 30 de ani de la Revoluția Română! Dreptul de a vorbi în limba ta sau în altă limbă, despre țara ta, este o mare realizare! Eu cred că datoria fiecărui român este să își vorbească țara de bine și să o ajute, iar susținerea intereselor României în context european trebuie să fie o prioritate absolută!”, a spus, în discursul său, șeful delegației române S&D, Dan Nica.

“ Este foarte greu să vorbești despre ceea ce s-a întâmplat acum 30 de ani.  Aș vrea, în calitate de ambasador în Regatul Belgiei, să vă vorbesc despre ceea ce a făcut Belgia pentru România, în acele zile, despre cooperarea care s-a construit între cele două țări, în baza evenimentelor din decembrie 89, când s-a creat un proiect extraordinar, o mare acțiune europeană care a pornit din Belgia și care se numește Operation Villages Roumaines”, a punctat ambasadorul României în Regatul Belgiei, Luminița Odobescu.

Și reprezentantul permanent în Comitetul Politic și de Securitate al Uniunii Europene, Călin Stoica, a punctat, la rândul său:  “Aș menționa, în acest cadru, faptul că, în urmă cu zece zile, pe 9 noiembrie, am sărbătorit căderea Zidului Berlinului, moment ce a reprezentat începutul unei noi ere a libertății pentru milioane de europeni.

Acești ani, 30, de după Revoluție, au reprezentat pentru România un salt rapid în procesul de modernizare, democratizare și europenizare a țării, dar și accesul tuturor cetățenilor români la cele patru libertăți fundamentale ale UE care reprezintă, până la urmă, o concretizare a aspirației de integrare politică și economică europeană a României”.

În opinia europarlamentarul Carmen Avram, “cel mai de preț lucru câștigat în acele zile a fost dreptul de a avea drepturi”. “Cineva mi-a spus că libertatea este foarte greu de gestionat și s-a dovedit, și pentru noi, că lucrurile sunt mai complicate decât am crezut inițial. Tentațiile sunt peste tot și dacă nu suntem puternici și uniți riscăm să ne prăbușim”, a mai spus Carmen Avram.

“Faptul că dumneavoastră sunteți aici în această țară în PE, faptul că noi suntem în această seară în PE, reprezintă o adevărată minune. Când a căzut Zidul Berlinului, am început să sper, când a avut loc Revoluția, am continuat să sper, când am intrat în UE, am continuat să sper, și astăzi continui să sper pentru că, din păcate, mai sunt încă multe ziduri între noi. Și mă refer aici la faptul că, deși îndeplinim toate condițiile, nu suntem în Schengen, la faptul că ne sunt impuse produse de standarde inferioare și cred că fiecare dintre noi trebuie să se întrebe, înainte de toate, ce poate face el pentru această țară”, a opinat, în cadrul evenimentului, europarlamentarul Tudor Ciuhodaru.

O surpriză extrem de plăcută a reprezentat-o secretarul Ambasadei Japoniei în România, care a vorbit în limba română și care s-a dovedit un foarte bun cunoscător al situației  istorice, economice și politice a țării noastre.

Cel de-al doilea panel a fost destinat luărilor de cuvânt al profesorilor universitari și a românilor din Belgia.

Prof.univ.dr. Marcela Sălăgean, titularul disciplinei de istorie contemporană a României, Universitatea Babeș-Bolyai, a ținut o prelegere excelentă, punctuală, privind evoluția istorică a României, în ultimii 30 de ani, iar prof.univ.dr. Victor Neumann, Centrul de Studii Avansate în Istorie, Universitatea de Vest Timișoara, a expus argumentele, motivele, pentru care regimul comunist nu a putut fi încheiat înainte de 1989.

“Unul dintre posibilele răspunsuri este că inteligentia nu a lucrat în sensul pregătirii tranziției sau a transformării regimului totalitar într-un regim democratic. Nu a existat o intelectualitate disidentă în România, cum s-a întâmplat, spre exemplu, în Cehoslovacia. Intelectualitatea de la noi nu semăna, înainte de 1989, nici măcar cu cea din Polonia. Nu a avut o cooperare cu muncitorii, așa cum s-a întâmplat la Varșovia și în alte orașe poloneze. Rolul intelectualității este crucial pentru o tranziție de regim mult mai ușoară!”, a precizat Victor Neumann.

Prelegerile lui Dan Buniș, președintele Clubului de Afaceri Belgo-Român, și Liviu Hopârtean, Casa de Cultură Belgo-Română, extrem de interesante și bine articulate, au încheiat un eveniment organizat fără cusur, nu înainte de o mult-așteptată sesiune de întrebări și răspunsuri.

Și prin organizarea acestui eveniment europarlamentarul Maria Grapini dovedește că este, înainte de toate, un (mare) român care pune interesele țării pe care o reprezintă în PE mai presus de orice. Un eveniment care ar trebui să reprezinte o lecție pentru toți cei care confundă respectul față de istoria României cu vorbe goale și fără conținut.