UDMR nu renunță la obsesia „autonomiei Ținutului Secuiesc”

0

UDMR merge mai departe cu autonomia Ținutului Secuiesc. Un deputat de Covasna a anunțat marți că nu se va lăsa intimidat de diversele amenințări  din partea celor care se opun recunoașterii autonomiei regiunii secuiești. Kulcsar Terza Jozsef reclamă „o incitare la ură față de maghiari” și „o intoxicare a opiniei publice”, informează realitatea.net.

Deputatul Kulcsar Terza Jozsef, unul dintre inițiatorii noului proiect de lege al UDMR privind autonomia Ținutului Secuiesc, a declarat, marţi, că nu este intimidat de demersurile făcute de liderii Sindicatului Cadrelor Militare Disponibilizate şi Federaţiei Sindicatelor Transportatorilor Feroviari din România. El a precizat că va continua să caute parteneri care să susţină acest proiect.

Sindicaliștii au transmis o sesizare preşedinţilor Camerei Deputaţilor şi Senatului în care susţin că iniţiativa legislativă privind instituirea autonomiei „Ţinutului Secuiesc” încalcă flagrant Constituţia şi condiţiile tratatelor de aderare a României la NATO şi UE.

„Este revoltător, din punctul nostru de vedere, ceea ce se întâmplă. Eu nu cred că am ajuns până acolo că doi lideri sindicali s-au aşezat la o masă (…) şi şi-au dat seama că au ură faţă de maghiari. Este clar, din punctul meu de vedere, că instituţiile din umbră îi coordonează şi este revoltător ce spun ei în această sesizare. Ei spun despre 18 articole din Constituţie care ar fi încălcate. (…) Mai grav e că ei vorbesc de infracţiune flagrantă. Care este infracţiunea? Că am introdus acest proiect de lege în Parlamentul României? Eu, ca deputat, pot să fac propuneri de legi, să modific, să fac propuneri de modificare a legilor, care este problema? Nu văd unde este infracţiunea. (…) Iar cel mai grav lucru este că dânşii vorbesc de război şi de arme. Deci, nu pot să îmi dau seama cum îşi pot dânşii închipui şi cum îşi permit aşa ceva. Noi totdeauna am spus că luptăm paşnic pentru drepturile noastre, ale comunităţii maghiare”, a declarat Kulcsar Terza Jozsef, în cadrul unei conferinţe de presă.

Acesta susţine că statutul de autonomie nu încalcă nicio lege internă sau internaţională, dimpotrivă, urmează modele europene.

Luarea de poziţie a celor doi lideri de sindicat are în vedere iniţiativa legislativă depusă la Camera Deputaţilor pe 18 decembrie 2019 de deputaţii UDMR Kulcsar-Terza Jozsef-Gyorgy şi Biro Zsolt-Istvan, prin care se solicită ca „Ţinutul Secuiesc” să devină regiune autonomă cu personalitate juridică.

Aceştia enumeră 18 articole ale Constituţiei pe care, în opinia lor, proiectul de lege le-ar încălca, printre care articolul 1, care defineşte România ca „stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil”, sau articolul 3, care stabileşte organizarea teritoriului românesc „sub aspect administrativ în comune, oraşe şi judeţe”.

Liderii sindicali consideră că este vorba despre o „infracţiune flagrantă” de încălcare a Constituţiei şi de exercitare a funcţiei de autoritate publică cu „rea-credinţă” de către iniţiatorii acestui proiect. Aceștia solicită preşedinţilor celor două camere ale Parlamentului să ia măsurile constituţionale de respingere a proiectului lor legislativ, care, susţin ei, „pregăteşte segregarea pe criterii etnice şi declanşarea unui conflict secesionist, eventual armat, în centrul ţării”.

Regiunea autonomă va cuprinde, potrivit inițiatorilor proiectului, actualele județe Covasna și Harghita, cât și scaunul istoric Mureș, care aparține județului Mureș.

Autonomia regională urmează să fie exercitată de Consiliul de Autoadministrare, autoritate publică regională aleasă prin vot universal, egal, direct secret și liber exprimat, precum și de Comisia de Autoadministrare desemnată de acesta.

Consiliul de Autoadministrare poate solicita ca Guvernul să-i atribuie sau să-i încredințeze competențe ce nu sunt reglementate în prezentul Statut de autonomie. În plus, Comisia de Autoadministrare poate dispune, înființa și susține posturi proprii de televiziune și de radio, orice mijloc de comunicare în masă, care contribuie la realizarea obiectivelor sale.

Președintele Ținutului Secuiesc. Proiectul prevede și un președinte, dar și autorități ale Scaunelor – Consiliul Scaunal și Președintele Scaunului. Totodată, vor exista și Consilii Comunale,  Orășenești, Municipale și primar.

Mandatul va dura 4 ani, iar o persoană poate avea cel mult două mandate ca președinte al regiunii autonome. Președintele Ținutului Secuiesc dispune de imunitate acordată demnitarilor. Acesta nu poate îndeplini alte funcții publice sau private.

Președintele Ținutului Secuiesc poate propune Guvernului României data desfășurării alegerilor ordinare și extraordinare organizate pe teritoriul regiunii. Acesta poate solicita Curții Constituționale control prealabil la proiecte de decizii și actele normative emise de Consiliul de Autoadministrare.

„În Ținutul Secuiesc limba maghiară are același statut ca și limba oficială a statului. Toți cetățenii domiciliați sau rezidenți în Ținutul Secuiesc au dreptul să folosească ambele limbi în condiții egale, în viața privată și cea publică, inclusiv în cadrul instituțiilor publice, precum și în fața autorităților publice, atât oral cât și în scris”, conform proiectului de lege.

De asemenea, persoanele fizice, organizațiile și societățile au dreptul de a înființa instituții de învățământ particular în limba maternă a comunităților, iar cultele religioase au dreptul la învățământ confesional în limba enoriașilor.

Cetățenii Ținutului Secuiesc au dreptul de a-și folosi limba maternă în fața organelor judecătorești.

Guvernul numește prefectul care veghează asupra respectării legalității în regiune. În cazul unor divergențe dintre Regiune și Guvern, prefectul ar avea competența de mediere. În plus, deciziile Ținutului Secuiesc sunt controlate din punct de vedere al constituționalității de către Curtea Constituțională.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.