Liberalul Marilen Pirtea, despre planul de bugetare europeană NEXT GENERATION EU

„După cum am mai arătat în mai multe intervenții publice, este alarmant faptul că Indicatorul NEET (acronimare provenită din expresia în engleză „Not in Education, Employment, or Training”), care se folosește în Europa pentru a descrie categoria de tineri care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare, se află în România la o un procent 16,8%, locul al treilea în UE, după Italia, cu o rată de 22,2%, şi Bulgaria, cu 17,7%. În privința ponderii tinerilor din categoria NEET în populația din ruralul românesc, indicatorul este cu atât mai îngrijorător, fiind foarte puternic dezechilibrat negativ, cu peste 25% în rural și sub 10% în urban”, consemnează deputatul liberal Marilen Pirtea, vicepreședinte al Camerei Deputaților.

„Ca formulă de intervenție specifică, prin care putem structura acțiunile îndreptate spre ameliorarea situației tinerilor care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare, am propus implementarea unor structuri de asistență educațională și profesională, sub formă de Unități Regionale de asistență a orientării în carieră a tinerilor. Aceste unități pot fi create pe lângă Agențiile de Dezvoltare regionale din cele 8 regiuni și pot monitoriza dinamica segmentului de tineri cu vârste de până la 30 de ani, mai ales sub aspectul consilierii lor pentru educație, carieră și integrare profesională. În aceste Unități Regionale de asistență a orientării în carieră a tinerilor este esențială utilizarea de instrumente inovatoare și fiabile pentru asistarea tinerilor, care să poată fi accesate și utilizate permanent de către aceștia, platforme online de consiliere, bănci de date și aplicații pentru orientarea profesională – așa cum este, spre exemplu, platforma YTM.ro, oferită din acest an de către Universitatea de Vest din Timișoara, în mod gratuit, tinerilor din întregul centru universitar timișorean”, arată liderul liberal.

„În privința modului în care se poate realiza proiectul Unităților Regionale de asistență în carieră a tinerilor, avem deja o linie de susținere financiară generoasă, planul Next Generation EU. Fondurile pentru instrumentul Next Generation EU vor proveni din suspendarea temporară a plafonului resurselor proprii la 2 % din venitul național brut al UE. Comisia va putea astfel să își utilizeze ratingul de credit foarte ridicat pentru a împrumuta 750 de miliarde EUR de pe piețele financiare pentru instrumentul Next Generation EU. Fondurile instrumentului Next Generation EU vor fi investiți în trei piloni, 500 de miliarde EUR sub formă de granturi și 250 de miliarde EUR sub formă de împrumuturi acordate statelor membre”, adaugă deputatul Marilen Pirtea.

„Next Generation EU devine pentru România unul dintre cele mai importante instrumente pe care viitoarea guvernare PNL – USR-Plus le va avea la îndemână, deosebit de valoros pentru structurarea unor măsuri eficiente dedicate tinerilor. În acest fel, în următoarea planificare bugetară multianuală, Next Generation EU  devine instrument strategic pentru România în obținerea de granturi în valoare de 9,52 miliarde Euro în perioada 2021-2022 şi 4,27 mld. euro în 2023. Totul va depinde de mobilizarea administrativă a unităților noastre de management implicate în gestionarea finanțărilor europene, odată ce decizia politică îndreptată către susținerea tinerelor generații a fost deja luată, inclusiv prin decizii ale Comisiei Europene care cuprind bugetarea fondurilor necesare”, conchide liderul liberal din conducerea Camerei Deputaților.