ANAT transmite Guvernului cinci propuneri cruciale pentru supraviețuirea agențiilor de turism

On oct. 19, 2020 0

Asociația Națională a Agențiilor de Turism (ANAT) a trimis o scrisoare deschisă către Guvernului României, domnului Prim Ministru Ludovic Orban, către Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, domnului Ministru Virgil Popescu, către Ministerului Fondurilor Europene, domnului ministru Ioan Marcel Boloș și către domnul Răzvan Pîrjol, secretar de stat în cadrul Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, prin care își exprimă îngrijorarea privind întârzierea măsurilor venite în sprijinul agențiilor de turism din partea Guvernului.

Din păcate, șirul lung de întâlniri pe care reprezentanții mediului de afaceri din domeniul turismului le-au avut cu reprezentanții Guvernului nu a avut rezultatele mult așteptate de operatorii economici cu activitate preponderentă de agenție de turism, sector care este recunoscut la nivel mondial ca fiind cel mai grav lovit de efectele pandemiei de Covid-19. Măsurile adoptate, deși utile, nu au fost adaptate nevoilor specifice ale agențiilor de turism.

Având în vedere situația la nivel mondial și perspectivele limitate de revenire la normal în viitorul previzibil, este de așteptat să se întâmple în perioada următoare falimente ale unor companii de top din economie cu capital autohton, branduri recunoscute, mari angajatori dar și firme medii, toți aceștia fiind contribuabili corecți și importanți la bugetul statului de-a lungul a zeci de ani de activitate. Din ultimele date transmise de către membrii ANAT la solicitarea domnului Răzvan Pîrjol, Secretar de Stat, reiese faptul că numai 10 dintre agențiile de turism cu volume mari, care operează pe piața din România, au achitat în anul 2019 un volum total de impozite în valoare de peste 40 de milioane de lei.

Agențiile nu au putut aplica pentru șomajul tehnic, activitatea lor neputând fi oprită din cauza faptului că aveau deja sejururi aflate în derulare sau în pregătire pentru sezonul de vară 2020, călători aflați în diverse destinații care trebuiau repatriați sau negocieri de purtat cu furnizorii de servicii în vederea recuperării avansurilor achitate pentru călătoriile anulate. De asemenea, programul IMM Invest, destinat susținerii capitalului de lucru și al investițiilor, prevedea în momentul lansării, printre condițiile de accesare, păstrarea numărului de angajați existent până la data de 04.04.2020. ANAT consideră nesustenabilă obligativitatea păstrării numărului de angajați constant, pentru o perioadă de 6 luni după semnarea contractului, fără a se lua în considerație motivul încetării contractului individual de muncă. De exemplu, în cazul unei demisii, agentul economic este obligat să facă o nouă angajare, pentru a nu pierde finanțarea.

”Deși cu toții speram într-o normalizare a situației, observăm cu maximă îngrijorare faptul că incertitudinea persistă cu privire la piața de călătorii, atât pentru destinații externe cât și pentru destinații interne. Reluarea parțială a activității după încetarea stării de urgență a adus venituri modeste, departe de așteptările prognozate pentru sezonul de vară 2020, în vreme ce cheltuielile de funcționare au continuat să se acumuleze indiferent de existența sau nu a veniturilor. Amintim aici două categorii extrem de afectate, cea a agențiilor de turism care fac incoming și cea a turismului de afaceri, care nu au mai avut venituri de la începutul anului 2020 din cauza restricțiilor tot mai severe de călătorie și a anulării evenimentelor la nivel global. Prelungirea pandemiei duce la acumularea pierderilor pentru agențiile de turism, deja ajungându-se în punctul în care s-a depășit orice așteptare rezonabilă ca acestea să fie suportate din rezerve, chiar și de către companiile extrem de solide și bine capitalizate”, subliniază Dumitru Luca, președintele ANAT.

ANAT transmite Guvernului 5 propuneri pe care le apreciază ca fiind echitabile și, totodată, cruciale pentru supraviețuirea agențiilor de turism:

1.Realizarea unei scheme de ajutor de stat pentru agențiile de turism constând în oferirea de granturi egale cu valoarea taxelor achitate în anul 2019, proiect ce ar trebui implementat până cel târziu la finalul anului 2020.

2.Reducerea cotei de TVA la 5% pentru agențiile de turism începând cu 01.01.2021, chiar și pentru o perioadă limitată de 3 ani.

3.Prelungirea acordării voucherelor de vacanță în perioada 2021-2025 către bugetari și acordarea de facilități fiscale pentru companiile private care oferă salariaților vouchere de vacanță. Conform studiului realizat de către APET și ASE privind beneficiile aduse de acest program, pe care îl anexăm prezentei, fiecare leu cheltuit de statul român pentru voucherele de vacanță antrenează o creștere de 0,51 lei a Produsului Intern Brut (valoare nominală), iar la fiecare 64.359 lei cheltuiți pentru vouchere se creează un nou loc de muncă.

4.Prelungirea proiectului privind munca flexibilă până la 30 iunie 2021, pentru a evita pierderea unei resurse umane cu un nivel profesional foarte înalt și cu o specializare de nișă, care cu greu va putea găsi alte locuri de muncă pe măsura pregătirii. Oameni în care s-a investit foarte mult în decursul anilor și care au acumulat o experiență remarcabilă, vor fi nevoiți să migreze către alte domenii de activitate, probabil ca novici, ceea ce va duce la scăderea veniturilor și, implicit, a nivelului de trai pentru această categorie de angajați.

5.Garantarea voucherelor de valoare emise de către agențiile de turism pentru călătoriile anulate din cauza restricțiilor impuse de pandemie.

ANAT speră ca, de această dată, demersul asociației să fie corect apreciat și agențiile de turism să primească un sprijin real din partea autorităților și nu doar clasicele promisiuni, niciodată dublate de măsuri concrete; în caz contrar, multe dintre ele nu vor supraviețui iernii.

Către:

GUVERNUL ROMÂNIEI

Domnului Prim Ministru LUDOVIC ORBAN

Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri

Domnului Ministru VIRGIL POPESCU

Ministerul Fondurilor Europene

Domnului Ministru IOAN MARCEL BOLOȘ

Spre știință:

Domnului Secretar de Stat Răzvan Pîrjol

Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri

Stimate Domnule Prim Ministru,

Stimați Domni Miniștri,

În primul rând, dorim să vă mulțumim pentru disponibilitatea de care ați dat dovadă în ultimele luni pentru a participa la numeroase întâlniri și discuții cu reprezentanții mediului de afaceri din domeniul turismului. Din păcate, acest lung șir de întâlniri nu a avut rezultatele mult așteptate de operatorii economici cu activitate preponderentă de agenție de turism, sector care este recunoscut la nivel mondial ca fiind cel mai grav lovit de efectele pandemiei de Covid-19, măsurile adoptate, deși utile, nefiind adaptate nevoilor specifice ale agențiilor de turism.

Având în vedere situația la nivel mondial și perspectivele limitate de revenire la normal în viitorul previzibil, este de așteptat să se întâmple în perioada următoare falimente ale unor companii de top din economie cu capital autohton, branduri recunoscute, mari angajatori dar și firme medii, toți aceștia fiind contribuabili corecți și importanți la bugetul statului de-a lungul a zeci de ani de activitate. Din ultimele date transmise de către membrii ANAT la solicitarea Dlui. Secretar de Stat Răzvan Pîrjol, reiese faptul că numai 10 dintre agențiile de turism cu volume mari, care operează pe piața din România, au achitat în anul 2019 un volum total de impozite în valoare de peste 40 de milioane de lei.

Așa cum am explicat deja în mai multe rânduri, majoritatea măsurilor de sprijin adoptate de Guvern până în prezent au fost, în mare parte, inaplicabile, sau, în cel mai bun caz, prea puțin utile pentru agențiile de turism.

Marea majoritate a angajaților au fost prezenți la muncă pentru a asigura buna desfășurare a acestor procese, prin urmare șomajul tehnic a fost inaplicabil. Ulterior, măsura sprijinului de 41.5% constituind sume puse la dispoziție de Guvern pentru cheltuielile salariale cu angajații readuși la muncă din șomaj tehnic a fost și ea, în mod evident, inaplicabilă pentru majoritatea agențiilor de turism.

De asemenea, programul IMM Invest, destinat susținerii capitalului de lucru și al investițiilor, prevedea în momentul lansării, printre condițiile de accesare, păstrarea numărului de angajați existent până la data de 04.04.2020. Desigur că toate companiile și-ar fi dorit să își păstreze angajații în care au investit pentru formare și profesionalizare, însă din cauza specificului pieței de călătorii care este în continuare blocată în mare parte și care indică scăderi masive pentru 2020 și în perspectiva următorilor 2 ani, acest lucru a fost imposibil de susținut pentru agențiile de turism cu un număr important de salariați. Pentru ca aplicarea la programe de creditare în acest context să aibă sens din punct de vedere economic, ea trebuia corelată cu masuri solide de reducere a cheltuielilor, cele mai importante fiind cele cu forța de muncă. Această prevedere a fost eliminată abia în luna septembrie.

Nu în ultimul rând, numărul mic de aplicații din partea agențiilor de turism aprobate a confirmat zvonurile apărute cum că băncile sunt reticente în a acorda linii de credit, fie ele și garantate de stat, operatorilor economici care aveau codul CAEN principal de agenție de turism.

În prezent ne aflăm în plină desfășurare a programului de susținere prin granturi din fonduri externe nerambursabile, pentru care a fost deja deschisă prima măsură referitoare la microgranturile de 2000 de euro. În ceea ce privește măsurile 2 – granturi pentru capital de lucru și 3 – granturi pentru investiții, așteptăm în continuare cu interes unele clarificări din partea Ministerului Fondurilor Europene dar și a Ministerului Economiei, Energiei si Mediului de Afaceri, cu privire la categoriile de cheltuieli eligibile, pentru a ști exact măsura utilității acestor finanțări în ceea ce privește susținerea agențiilor de turism.

În situația în care unele cheltuieli esențiale pentru desfășurarea activității agențiilor, cum ar fi achiziția de servicii de la furnizori – companii aeriene, hoteluri, alți turoperatori – asimilate în cazul nostru stocurilor de materii prime și materiale, nu vor fi eligibile pentru decontare, și acest program va fi, din păcate, insuficient pentru salvarea afacerilor din domeniul turismului românesc. Mai mult decât atât, în cazul agențiilor de turism cu cifre de afaceri mari, care au pierdut deja milioane de euro în primele 9 luni ale anului, plafoanele maxime anunțate sunt mult prea mici pentru a constitui un ajutor real.

Considerăm nesustenabilă obligativitatea păstrării numărului de angajați constant, pentru o perioadă de 6 luni după semnarea contractului, fără a se lua în considerație motivul încetării contractului individual de muncă. De exemplu, în cazul unei demisii, agentul economic este obligat să facă o nouă angajare, pentru a nu pierde finanțarea.

Observăm, de asemenea, faptul că acei agenți economici care au avut o conduită de afaceri corectă de la începutul pandemiei și au depus eforturi considerabile pentru a ajunge la momentul de față fără să aibă datorii restante, nu pot avea acces la niciun fel de sprijin din partea statului, întrucât cheltuielile eligibile se referă la achitarea facturilor restante, nu și a celor curente/viitoare. Aceasta tendință, pe care o consideram discriminatorie, s-a observat și în cazul ajutorului de 41.5% pentru susținerea cheltuielilor salariale, el putând fi accesat numai de acele companii care și-au trimis angajații în șomaj tehnic.

Deși cu toții speram într-o normalizare a situației, observăm cu maximă îngrijorare faptul că incertitudinea persistă cu privire la piața de călătorii, atât pentru destinații externe cât și pentru destinații interne. Reluarea parțială a activității după încetarea stării de urgență a adus venituri modeste, departe de așteptările prognozate pentru sezonul de vară 2020, în vreme ce cheltuielile de funcționare au continuat să se acumuleze indiferent de existența sau nu a veniturilor. Amintim aici două categorii extrem de afectate, cea a agențiilor de turism care fac incoming și cea a turismului de afaceri, care nu au mai avut venituri de la începutul anului 2020 din cauza restricțiilor tot mai severe de călătorie și a anulării evenimentelor la nivel global. Prelungirea pandemiei duce la acumularea pierderilor pentru agențiile de turism, deja ajungându-se în punctul în care s-a depășit orice așteptare rezonabilă ca acestea să fie suportate din rezerve, chiar și de către companiile extrem de solide și bine capitalizate.

Se impune, deci, pe modelul adoptat de multe alte state din cadrul Uniunii Europene, o schemă de ajutor dedicată agențiilor de turism, dacă statul român dorește evitarea pierderii altor câteva zeci de mii de locuri de muncă și a veniturilor aferente din taxe și impozite, deloc neglijabile, pe lângă afectarea câtorva sute de mii de călători care își vor pierde vacanțele și banii achitați în avans. Modul în care au fost afectate agențiile de turism este singular, neputând fi comparat sub niciun aspect cu alte domenii de activitate, atât prin specific, cât și prin legislația aplicabilă la nivel național și comunitar, care prevede asumarea unor extra obligații în raport cu consumatorii comparativ cu alți furnizori de servicii.

Înțelegem pe deplin limitările bugetare cu care se confruntă Guvernul României. Totuși, având în vedere aspectele prezentate, precum și faptul că este principial să ne așteptăm ca o parte dintre sumele achitate de agențiile de turism ca taxe și impozite să se întoarcă sub formă de sprijin dedicat din partea Guvernului pentru această categorie de contribuabili, vă rugăm să aveți în vedere 5 propuneri pe care le apreciem ca fiind echitabile și, totodată, cruciale pentru supraviețuirea agențiilor de turism:

Realizarea unei scheme de ajutor de stat pentru agențiile de turism constând în oferirea de granturi egale cu valoarea taxelor achitate în anul 2019, proiect ce ar trebui implementat până cel târziu la finalul anului 2020.
Reducerea cotei de TVA la 5% pentru agențiile de turism începând cu 01.01.2021, chiar și pentru o perioadă limitată de 3 ani.
Prelungirea acordării voucherelor de vacanță în perioada 2021-2025 către bugetari și acordarea de facilități fiscale pentru companiile private care oferă salariaților vouchere de vacanță. Conform studiului realizat de către APET și ASE privind beneficiile aduse de acest program, pe care îl anexăm prezentei, fiecare leu cheltuit de statul român pentru voucherele de vacanță antrenează o creștere de 0,51 lei a Produsului Intern Brut (valoare nominală), iar la fiecare 64.359 lei cheltuiți pentru vouchere se creează un nou loc de muncă.
Prelungirea proiectului privind munca flexibilă până la 30 iunie 2021, pentru a evita pierderea unei resurse umane cu un nivel profesional foarte înalt și cu o specializare de nișă, care cu greu va putea găsi alte locuri de muncă pe măsura pregătirii. Oameni în care s-a investit foarte mult în decursul anilor și care au acumulat o experiență remarcabilă, vor fi nevoiți să migreze către alte domenii de activitate, probabil ca novici, ceea ce va duce la scăderea veniturilor și, implicit, a nivelului de trai pentru această categorie de angajați.
Garantarea voucherelor de valoare emise de către agențiile de turism pentru călătoriile anulate din cauza restricțiilor impuse de pandemie.

Sperăm ca, de această dată, demersul nostru să fie corect apreciat și agențiile de turism să primească un sprijin real din partea autorităților și nu doar clasicele promisiuni, niciodată dublate de măsuri concrete; în caz contrar, multe dintre ele nu vor supraviețui iernii.