Casele de pariuri și sălile de jocuri din România, printre cele mai afectate afaceri în anul pandemiei

Restricțiile impuse de autorități în perioada pandemică au afectat mai multe sectoare ale economiei, printre care și industria jocurilor de noroc, una care, potrivit cifrelor furnizate de reprezentanții săi, contribuia anual la bugetul statului cu aproximativ 800 de milioane de euro.

Numai casele de pariuri sportive online au putut să-și desfășoare activitatea cât de cât normal în 2020, întrucât cele terestre (14.000 de case de pariuri și alte 15.000 de unități de jocuri de noroc) au fost închise mai întâi în perioada 17 martie – 15 iunie, iar apoi din data de 20 octombrie până în prezent.

Pierderi cu până la 55% față de anul trecut

Activitatea nu s-a situat la parametri de dinainte de pandemie nici între 15 iunie și 20 octombrie, în condițiile în care clienții care au trecut pragul agențiilor terestre au fost nevoiți să respecte măsuri sanitare stricte. Obligativitatea de a purta mască non-stop i-a îndepărtat pe mulți.

Astfel, operatorii din industrie au raportat pierderi cu până la 55% față de anul trecut. Se estimează că 20.000 de angajați din totalul de 45.000 sunt în pericol de a fi concediați, pentru că angajatorii nu mai pot plăti nici măcar taxele pentru salarii. Asociația Organizatorilor de Sloturi din România (ROMSLOT) și-a exprimat dezacordul vizavi de hotărârea autorităților de a închide din nou sălile de jocuri de noroc.

„Spre deosebire de alte sectoare, clienții din sălile de jocuri de noroc sunt obligați să poarte măști pe întreaga durată a șederii, sălile de jocuri de noroc au dimensiuni de ordinul sutelor de metri pătrați – astfel încât distanțarea socială se respectă cu ușurință, iar spațiile sunt dispuse cu camere video de supraveghere care pot ajuta în efectuarea unor anchete epidemiologice și verificarea faptului că respectăm toate regulile. Astfel, din punct de vedere epidemiologic, măsurile luate de autorități nu au sens”, s-a arătat într-un comunicat remis de conducerea ROMSLOT, care a apreciat că cei 20.000 de viitori șomeri vor costa statul român peste 1,5 milioane de euro.

Paralizarea jocurilor de noroc offline a contribuit la scăderea Produsului Intern Brut în perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2020. Institutul Național de Statistică a făcut publice ramurile cu contribuții negative:

• industria (-2,4%), cu o pondere de 20,2% la formarea PIB. Volumul de activitate s-a redus cu 11,1%;
• agricultura, silvicultura și pescuitul (-1,2%), cu o pondere de 4,2% la formarea PIB. Volumul de activitate s-a redus cu 23,2%;
• activitățile de spectacole, culturale și recreative;
• reparații de produse de uz casnic și alte servicii (-0,9%), cu o pondere de 2,7% la formarea PIB. Volumul de activitate a înregistrat o scădere de 27,3%;
• comerțul cu ridicata și cu amănuntul;
• repararea autovehiculelor și motocicletelor; transport și depozitare;
• hoteluri și restaurante (-0,8%), cu o pondere de 18,5% la formarea PIB. Volumul de activitate s-a redus cu 4,2%.

Dincolo de dificultățile pe care le au cu plățile către angajați și către bugetul statului, cel puțin jumătate dintre operatorii de jocuri de noroc offline nu își mai permit să achite taxele trimestriale de licențiere, riscând închiderea afacerii.

Există și o rază de speranță: Comitetul Județean pentru Situații de Urgență Olt a adoptat hotărârea 59/2020, prin care restaurantele, cafenelele, chiar și sălile de jocuri de noroc s-au redeschis pe 10 decembrie în mai multe localități, între orele 06:00 – 23:00. Printre acestea se numără și municipiile Slatina, Caracal, dar și orașul Corabia, unde rata de incidență este peste două cazuri COVID-19 la mia de locuitori. E posibil ca decizii similare să fie luate și în alte județe.