Deputatul Sebastian Burduja pune „punctul pe i”: „PNL a demonstrat că este preocupat de viitorul acestei țări. PSD se remarcă doar prin manipulare, populism și promisiuni!”

Share:

Domnule Sebastian Burduja, ca tânăr politician și deputat aflat la primul mandat, cât de acută considerați că este nevoia de reformare a clasei politice din România?

După prezența foarte slabă de la ultimele alegeri și surpriza intrării unui partid extremist în Parlamentul României, nu există moment mai potrivit și necesar pentru reforma clasei politice. Populismul și forțele anti-democratice pot fi învinse doar prin implicare, seriozitate și simț de răspundere. Trebuie ca noi toți, actorii de pe scena politică, să facem un pas în spate de la scandalurile zilnice și să găsim modul prin care să ne întoarcem spre cetățeni. Să găsim canale de dialog permanent cu cei pe care îi reprezentăm și să realizăm că niciun act de guvernare, oricât de performant ar fi, nu are rezultate imediate în viața românilor. Că victoriile politice vremelnice nu ajută copiii care merg la culcare flămânzi. Un copil din zece în România rurală este astăzi în această situație disperată.

Nu fac o pledoarie pentru sloganuri de tipul „oameni noi în politică”. Ultimii ani ne-au arătat tuturor suficient de mulți oameni noi cu metehne vechi și suficienți oameni vechi cu bune intenții, rezultate și experiență. Nu cred în etichete. Cred, însă, că putem avea mai puțini politicieni și mai mulți oameni politici. Reforma despre care vorbim trebuie să înceapă urgent, dacă nu vrem să avem surprize și mai mari la alegerile din 2024 – mai ales că va fi un an cu 4 rânduri de alegeri.

Modelul pe care îl propun, din experiența proprie și din bunele practici ale unor democrații consolidate, este bazat pe cinci tipuri de resurse – am scris pe larg despre acest concept în cartea mea „Planul pentru România”, publicată la editura Litera:

-Oameni – cea mai importantă resursă a unui partid. Orice structură politică trebuie să fie permanent preocupată de atragerea de noi membri și de valorificarea celor existenți. O atenție deosebită trebuie acordată orga­ni­zațiilor de stu­denți și de tineret, care trebuie să devină adevărate pe­piniere de viitori lideri.

-Finanţare – nicăieri în lume nu se poate face politică fără finanțare. Obiectivul unui par­tid modern ar trebui să fie eficientizarea la maxim a cheltuielilor, iar soluțiile sunt multiple: de la sedii virtuale la implicarea mai multor voluntari printr-o politică de resurse umane motivantă. Și cât mai puține fonduri de la bugetul de stat.

-Idei – partidele trebuie să ofere platforme deschise pentru generarea de politici publice de impact. Trebuie să lucrăm cu partenerii externi, cu fundații și institute afiliate partidelor occidentale, de la care să învățăm cum se organizează sesiuni de lucru cu experți, întâlniri cu alegători, forumuri, dezbateri.

-Organizare – Un partid modern în România tre­buie să înțeleagă dictonul all politics is local (politica adevărată se face la nivel local). Altfel spus, trebuie construit de jos în sus și nu invers. Fiecare comunitate are nevoie de o viziune de dezvoltare și în fiecare comunitate există vectori de opi­nie dornici să definească această direcție.

-Comunicarea – trebuie să evolueze către un model axat pe nevoile oamenilor. Cheia este una singură: o legătură per­ma­nentă cu cetățenii, prin toate canalele disponibile – de la live-uri din teren la sesiuni de Q&A (întrebări & răs­pun­suri), mese rotunde, adunări cetățenești în cartiere, newsletter periodic și multe altele.

Parlamentul trebuie să iasă din paradigma legilor strâmbe pentru clienți fideli de partid și să intre în normalitate!”

Putem vorbi, astăzi, de un Parlament diferit față de cel dintre 2016 și 2020, controlat de PSD, ALDE și Pro România?

Fără îndoială. Avem o majoritate de centru-dreapta, avem PSD în opoziție și avem toate premisele să creștem o coaliție sănătoasă care să aibă ca principal obiectiv dezvoltarea României. Parlamentul trebuie să iasă din paradigma legilor strâmbe pentru clienți fideli de partid și să intre în normalitate – legi drepte pentru toți românii.

Am încredere că vom reuși să punem interesul României deasupra agendei de partid, și mă refer inclusiv la partidele de opoziție, ca sa putem face în acești trei ani fără alegeri reformele profunde de care România are nevoie și care nu mai pot fi amânate încă patru ani: de la reforma constituțională la cea administrativ-teritorială. Pentru acestea este nevoie de consens politic, de un nou Pact.

Care sunt gândurile și, mai ales, proiectele deputatului PNL, Sebastian Burduja, la început de mandat în Legislativ?

Am câteva proiecte prioritare. Pe primul l-am depus deja, „legea anti-chiul”, care crește de 10 ori sancțiunea pentru o absență nemotivată a unui parlamentar, de la 1% la 10% din indemnizația lunară.

Un alt proiect este unul de suflet, dar care atinge un subiect important și foarte puțin abordat în România. Prin legea SuperEroi – mentorat pentru copiii cu părinți plecați în diaspora – voi propune implementarea de programe pentru toți copiii care cresc singuri acasă, cu părinți plecați la muncă în străinătate, printr-un parteneriat între școli, inspectorate școlare, Ministerul Educației (pe de o parte) și asociații și ONG-uri de profil (pe de altă parte). Deja am depus, în prima zi de activitate în Parlament, o întrebare adresată Ministrului Sănătății pentru a vedea care este situația la zi a copiilor aflați în această situație. Cele mai recente date sunt din 2017, publicate de Salvați Copiii, care indică peste 250.000 de copii rămași singuri acasă (Salvați Copiii, 2017).

Studiile de specialitate arată riscurile grave la care sunt expuși acești copii: abandon școlar, dezvoltare psihosocială deficitară (sentiment de abandon, autoizolare, lipsa comunicării cu cei în grija cărora au rămas), infracționalitate (mai ales în cazul adolescenților lăsați fără supraveghere), precum și acces deficitar la servicii de bază (sănătate, educație, cultură etc.). Prin proiectul de lege vom implementa conceptul de mentorat la nivel național pentru acești copiii, pentru a le asigura tuturor un start egal în viață, acces la serviciile de bază și sprijinul de care au nevoie.

Mai am și alte proiecte vizează reforma administrativă, mai exact sprijinirea dezvoltării zonelor metropolitane, înăsprirea pedepselor pentru traficul de persoane, precum și încurajarea lecturii sau modificarea legislației pentru încurajarea întoarcerii acasă a românilor din diaspora.

Pentru toate acestea și nu numai, gândurile mele se leagă de modul în care voi derula toate activitățile mele de parlamentar: transparență maximă, dialog permanent cu cetățenii, soluții serioase. Am pregătit câteva inițiative și proiecte în acest sens, la care lucrez chiar în această perioadă.

„ În 2020 am alocat către investiții cea mai mare sumă din ultimul deceniu”

Care este, până la urmă, diferența dintre modul de a face politică, la nivel guvernamental, instituțional și administrativ, între PNL și PSD?

Într-o singură propoziție ar suna așa: PNL dă românilor undițe, PSD le-a dat pești. Mai extins, cred că cea mai importantă diferență este cea legată de modul în care ne raportăm la cea mai importantă resursă a acestei țări: oamenii. La toate nivelurile, PSD se remarcă prin manipulare, populism, promisiuni din pixul unor politicieni și favoruri pentru clientela de partid.

PNL a demonstrat deja că este preocupat de viitorul acestei țări, de investiții și proiecte care să genereze un nivel de trai mai bun în mod real și sustenabil. Nu uitați că în 2020 am alocat către investiții cea mai mare sumă din ultimul deceniu, în ciuda pandemiei de coronavirus: peste 53 de miliarde de lei. Și ca să îl parafrazez pe unul dintre mentorii mei de la Harvard, profesorul Steve Jarding, PSD se gândește doar la următoarele alegeri, PNL se gândește la următoarele generații.

Românii s-au săturat de jocuri de putere și bătălii de orgolii”

În ciuda unei pandemii necruțătoare, cum credeți că va răspunde uriașelor așteptări ale românilor, Guvernul Cîțu, în contextul în care vorbim de o coaliție formată din trei partide? Va prima interesul național în dauna unor inerente orgolii, interese și mize de partid?

Indiferent de zumzetul din spațiul public, de micile neînțelegeri sau contraziceri (de altfel firești, cred eu, într-o coaliție cu partide cu viziuni diferite), la finalul zilei interesul național trebuie să primeze. Și sunt convins că așa va fi. Am încredere în colegii mei din Partidul Național Liberal că vor gestiona cu responsabilitate și diplomație toate provocările inerente din perioada următoare și îmi pun speranța că toți partenerii de coaliție vor înțelege că misiunea noastră, acordată de români prin vot, depășește mici orgolii și mize politice.

Mai mult decât atât, românii s-au săturat de jocuri de putere și bătălii de orgolii. Cu atât mai mult pentru că trăim vremuri complicate, avem mare nevoie de un mesaj de unitate și acesta trebuie să vină dinspre clasa politică.

„Președintele Iohannis a jucat excelent cartea de mediator”

Cât de important a fost rolul jucat de președintele Iohannis în diminuarea consecințelor pandemiei?

Fără îndoială, președintele a jucat un rol vital. Un avantaj a fost faptul că, pentru prima dată, a avut un guvern cu care a putut dialoga, cu care împărtășește valori comune și aceleași obiective: salvarea vieților românilor și a locurilor lor de muncă. Președintele a jucat excelent cartea de mediator, a intervenit când a fost nevoie și a urmărit constant fiecare mișcare făcută de România în contextul pandemiei. Nu în ultimul rând, o victorie majoră sunt negocierile de la Bruxelles, în urma cărora România va primi 84 miliarde de euro fonduri nerambursabile și împrumuturi de la UE, bani pentru a susține revenirea post-pandemie și efortul de coeziune.

Pe lângă aceste sume, trebuie să menționez trei victorii mari obținute de România sub bagheta președintelui Iohannis:

-România a reușit menținerea nivelului de co-finanțare aplicabil în actualul exercițiu financiar, în ciuda presiunilor major de a crește acest nivel.

-România a reușit păstrarea regulii n+3 de dezangajare automată a fondurilor de coeziune.

-România a cerut și a obținut o flexibilitate mai mare pentru transferul între fonduri, de până la 20%, precum și reguli favorabile privind concentrarea tematică, mai ales pentru regiunile slab dezvoltate.

„Urmează patru ani de construcție, în care vom guverna țara în mod profesionist”

Se anunță patru ani grei pentru PNL, ca principal partid al Coaliției. Credeți că partidul va reuși să rămână, în contextul unei opoziții agresive marca PSD, la un scor bun în sondajele de opinie?

De la PSD nu mă aștept decât la o opoziție bazată pe minciuni și manipulare, ca și până acum. Mult circ și lamentări, acuzații nefondate și neconstructive. Românii s-au săturat de acest mod toxic de a face politică și au nevoie de fapte. În plus, urmează patru ani de construcție, în care vom guverna țara în mod profesionist la toate nivelurile și sunt sigur că românii vor putea sa compare și să vadă diferențele între fapte și vorbe. Prin urmare, nu cred ca opoziția PSD ne va eroda scorul politic. Din contră, se vor auto-sabota și vor marca în propria poartă, după cum au făcut-o recent și cu fantasmagoricul buget „paralel”, în care au reușit să inventeze sacul fără fund din care să crească tot – și pensii, și beneficii sociale, și investiții. Ridicol și trist.

„Nu avem nicio scuză dacă peste patru ani nu reușim să ne apropiem cu câțiva pași mari de România la care visăm cu toții”

Unde vedeți România, peste patru ani, domnule Sebastian Burduja? Și ca o întrebare adiacentă: unde vă doriți să vedeți România peste patru ani?

Evoc marea personalitate a liderului liberal Dimitrie Sturdza, care concluziona în urma unor mari reforme, la finalul secolului XIX: „națiunea a căpătat încredere în sine însăși și în guvernul său național…forțele vitale ale poporului, care zăceau lâncezind, au reînviat”. După aproape un secol și jumătate, România trebuie să se apropie din nou de acest ideal, șansa fiind tot o guvernare liberală.

Așadar, România de peste patru ani trebuie să fie reformată in profunzime, de la administrația publică la sistemul de educație, de la spitale la programe de asistență socială și, desigur, marile proiecte de infrastructură. Deși toate acestea par lucruri spuse de prea multe ori și cu precădere în campaniile electorale, trebuie să vedem și să înțelegem contextul unic. Avem șansa sa primim în următorii ani, de la UE, fonduri la un nivel fără precedent – și, probabil, fără egal în anii ciclurile financiare multianuale viitoare.

Alocarea României pentru politica de coeziune este cu 7% mai mare față de cea din actualul exercițiu bugetar, iar politica de coeziune permite continuarea și finalizarea investițiilor majore în infrastructura conectivă, în domeniul sanitar, în educație. Adică exact ceea ce ne lipsește și ne ține în loc cel mai mult azi. Așadar, este o oportunitate fără precedent să facem saltul în dezvoltare de care țara are nevoie. Nu avem nicio scuză dacă peste patru ani nu reușim să ne apropiem cu câțiva pași mari de România la care visăm cu toții.

“Planul pentru România – Șapte revoluții intelectuale pentru o țară în care vrem să rămânem” are toate șansele sa fie bestseller pe piața românească de carte”

Recent ați lansat volumul “Planul pentru România – Șapte revoluții intelectuale pentru o țară în care vrem să rămânem”. Cum a fost el primit și ce mesaj ați vrut să dați prin intermediul acestuia?

Cartea a fost primită cu foarte multă deschidere si interes, având toate șansele sa fie bestseller pe piața românească de carte. Asta este o performanță care mă onorează și mă obligă, mai ales pentru ca vorbim despre o carte tehnică, pe teme socio-politice complexe. În același timp, este o carte scrisă cu suflet, o colecție de gânduri mai vechi și mai noi: de la ceea ce am învățat la Harvard, Stanford și Banca Mondială, până la lumina speranțelor și bezna deznădejdilor din ultimii ani, după întoarcerea acasă. Am împletit idei concrete, pragmatice, cu bucăți din sufletul meu, asumate, având conștiința împăcată că nu am nedreptățit pe nimeni și, de câte ori am avut ocazia, am prezentat soluțiile de care avem nevoie, nu doar problemele de care ne-am săturat cu toții.

Mesajul cărții este că putem construi România în care vrem să rămânem și că este momentul să ne desprindem din eternul „nu se poate”. Așa că pentru fiecare cititor am aceeași provocare: să citească rândurile cu mintea deschisă și să reziste tentației de a gândi că aceste lucruri nu vor fi vreodată posibile în România. Vă asigur că sunt și că le vom înfăptui împreună, iar visul va deveni realitate: o țară din care nimeni să nu mai plece și în care toți cei  plecați să se întoarcă acasă.

Sper ca această carte să pună bazele unui dialog, să fie conturul unui plan de țară, să fie fundația unei noi mișcări: cea fără resemnare, fără blazare și fără scepticism. Doar cu încredere, înțelepciune și unitate, pentru România de mâine.

Un interviu realizat de Iulian Badea

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.