Deputatul PNL, Sebastian Burduja, a depus un nou proiect legislativ pentru combaterea violenței domestice

Violența domestică este o temă tot mai prezentă pe agenda publică din România, abordată atât din perspectivă penală, cât și prin prevenție, educație sau sprijin emoțional pentru victime. Totuși, legislația în domeniu avea nevoie de o completare în ceea ce privește cetățenii străini cu permis de ședere temporară implicați în cazuri de violență domestică. Deputatul PNL Sebastian Burduja a depus o inițiativă legislativă care oferă instanțelor posibilitatea retragerii temporare a dreptului de ședere în România a cetățeanului străin împotriva căruia se emite un ordin de protecție. Co-inițiatori ai propunerii legislative sunt Diana Morar, deputat PNL, și Oana Murariu, deputat USR. 

Inițiativa legislativă modifică și completează Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței domestice, în sensul în care oferă instanței de judecată, cu ocazia judecării ordinului de protecție, posibilitatea stabilirii măsurii retragerii dreptului de ședere a străinului împotriva căruia s-a emis respectivul ordin de protecție. Instanța va putea institui măsura din oficiu, la cererea procurorului sau a victimei. Instituirea măsurii nu este obligatorie, fiind lăsată la aprecierea instanței, în funcție de natura și gravitatea faptelor, împrejurările cauzei și agresor.

De asemenea, propunerea legislativă corelează dreptul substanțial instituit prin Legea nr. 217/2003 cu procedura corelativă ce trebuie să se regăsească în OUG nr. 194/2002. În acest sens, a fost calificată măsura retragerii dreptului de ședere a străinului drept o ședere ilegală în sensul art. 81, alin. (2) din OUG nr. 194/2002, pentru care să se aplice dispozițiile privind returnarea.

În ambele acte normative este prevăzut faptul că măsura retragerii dreptului de ședere, respectiv interdicția intrării pe teritoriul României, este temporară și corespunde duratei ordinului de protecție (maximum 6 luni). După expirarea sau revocarea ordinului, străinul poate demara, din nou, întreaga procedură pentru acordarea unui nou drept de ședere pe teritoriul României.

„Întâia datorie a statului român este să-și protejeze cetățenii. Modificările legislative propuse au la bază obiectivul de a îndepărta agresorul de victimă, cu atât mai mult cu cât acesta nu este cetățean român, dar a săvârșit acte de violență domestică împotriva unui cetățean român sau a unui cetățean străin care se bucură de protecția legii române. Am considerat că este inacceptabil ca o persoană care deține un permis de ședere de muncă, afaceri sau studii în România să beneficieze de avantajele oferite de statul român în condițiile în care a manifestat acte de violență domestică împotriva unui cetățean român. Ar însemna că statul român dă o valoare mai mare raporturilor pe care străinul le are cu statul decât raporturilor pe care statul le are cu proprii cetățeni. Iar acest lucru nu are sens într-o societate modernă și într-un stat de drept.

Totodată, soluția legislativă pe care o propunem este menită să descurajeze cetățenii străini veniți în România să genereze acte de violență domestică. Aceștia vor fi mult mai precauți în viața privată creată cu cetățeni români, știind că un comportament violent poate duce la pierderea dreptului de ședere, care este, în esență, un privilegiu pe care România îl oferă tuturor străinilor care respectă legile țării și pe cetățenii români”, a declarat Sebastian Burduja, inițiator al propunerii legislative.

„Un act de violență domestică îndreptată împotriva unui cetățean român nu poate fi apreciat decât ca o cauză veritabilă de nedemnitate pentru acel străin și instanțele vor avea dreptul de a decide dacă mai merită sau nu să rămână pe teritoriul României, pe durata ordinului de restricție. Această propunere legislativă al cărei co-inițiator sunt oferă respectul cuvenit cetățenilor români și demonstrează valoarea pe care statul o conferă demnității umane. Statul român trebuie să arate că nu tolerează nicio formă de violență domestică”, a declarat Diana Morar, deputat PNL.

Propunerea legislativă este inițiată de Sebastian Burduja, deputat PNL de București, Diana Morar, deputat PNL de Bistrița, Oana Murariu, deputat USR de Cluj, și a fost semnată de aproximativ 40 de parlamentari de la PNL, USR și PSD.