Sforăitul este dăunător pentru sănătate!

Sforăitul asociat cu apneea în somn poate induce la nivelul organismului modificări ale concentraţiei de oxigen, iar scăderea oxigenului din sânge are repercusiuni la nivelul tuturor organelor şi sistemelor, avertizează medicul Beatrice Mahler, managerul Institutului „Marius Nasta”.

Sforăitul este dăunător pentru sănătate și un semn că trebuie să te prezinți la medic pentru o evaluare de somn. Pacienţii care suferă de apnee în somn şi care nu se tratează resimt stări de oboseală permanentă, dureri de cap, unii prezintă valori crescute al tensiunii arteriale, iar consecinţele pot fi grave.

„Sforăitul este un semnal de alarmă pentru persoana care este informată de partener sau i se spune că sforăie. Nu întotdeauna ştim că sforăim sau este foarte rar când percepem aceste sunet şi ştim despre noi că producem acest zgomot în timpul somnului, însă cu siguranţă atunci când el este prezent este aproape obligatoriu să ajungem în cabinetul unui medic care trebuie să facă evaluare de somn. Evaluarea de somn este importantă, deoarece sforăitul presupune o modificare a fluxului de aer la nivelul gâtului. Aerul este blocat şi vibraţia pe care o dă în vălul palatin produce acest zgomot care uneori este foarte deranjant. Pe lângă faptul că este foarte deranjant pentru cei din jurul nostru, el induce la nivelul organismului modificări ale concentraţiei de oxigen. Scăderea oxigenului în sânge are repercusiuni pe toate organele şi sistemele”, a explicat Beatrice Mahler, pentru Agerpres.

Persoanele care sfărăie se confruntă cu o scădere a oxigenului ca urmare a obstrucţiei la nivelul gâtului. În cazul persoanelor obeze, sforăitul este asociat cu riscul de declanşare a accidentelor vasculare cerebrale, a infarctului miocardic.

„De foarte multe ori la aceşti pacienţi descoperim sindromul de apnee în somn ca şi diagnostic de pacient sforăitor. Sindromul de apnee în somn induce modificări multiple. De la afectarea imunităţii, imunitate care este afectată nu doar prin acţiune directă asupra limfocitelor, fiind cu mecanisme de apărare scăzute în momentul în care scade concentraţia de oxigen din sânge, dar şi modificări inflamatorii sistemice, care la o persoană obeză cu colesterol deja crescut creşte riscul de declanşare a accidentelor vasculare cerebrale, a infarctului miocardic, a complicaţiilor pe aparatul cardiovascular care sunt extrem de severe”, a susţinut Beatrice Mahler.