România, țara cu cea mai ridicată mortalitate prematură prin cancer de sân și cancer cervical din Europa

-Cancerul mamar este cel mai frecvent cancer în România și reprezintă 1 din 4 tipuri de cancer diagnosticate în rândul femeilor;

-Cancerul de col uterin este a doua cea mai frecventă cauză de deces la femei după cancerul de sân;

-România are cea mai ridicată mortalitate prematură prin cancer de sân și cancer cervical din Europa;

-1 din 2 bolnavi de cancer din România este de vârstă activă (mai puțin de 65 de ani);

-1 din 3 angajați din România se confruntă cu efecte grave ale sărăciei legate de un potențial diagnostic de cancer;

-9 din 10 persoane din România sunt vulnerabile financiar în cazul unui diagnostic de cancer;

-49% din investigații și tratament complementar pentru cancer nu sunt acoperite de asigurare.

Surse date: INSP (date 2020); OCDE/European Observatory on Health Systems and Policies (2021); Povara cancerului și repercusiunile sale economice în România, Universitatea de Studii Economice București (ASE)

Aceste date ne demonstrează că femeile din România rămân o categorie vulnerabilă în ceea ce privește riscurile de sănătate, cu un impact semnificativ asupra societății. Pentru a îmbunătăți această stare de fapt, este nevoie de politici publice în domeniul sănătății, care să vizeze o gamă largă de aspecte care țin de domeniul medical, economic, piața muncii, servicii sociale și educație.

În acest context, miercuri, 22 noiembrie, la Palatul Parlamentului, a avut loc masa rotundă cu tema Sănătatea femeii. Abordări și propuneri de politică publică. Evenimentul a marcat lansarea proiectului Inițiativa pentru Sănătatea Femeii, o platformă de generare de idei pentru dezbaterea politicilor de îmbunătățire a sănătății femeii, din perspectiva impactului economic, în piața muncii, dar și cel social (familie, comunitate, aparținători minori) și sănătate (cu focus pe patologia cancerelor la femei).

Totodată, această platformă își propune să genereze idei de politici publice dedicate care să poată fi promovate la nivelul autorităților publice. Dezbaterea a adus în prim-plan dificultățile financiare și emoționale cu care se confruntă femeile diagnosticate cu cancer, impactul asupra carierei profesionale și a vieții de familie, consecințele socio-economice ale acestei afecțiuni, precum și soluțiile și resursele disponibile pentru sprijinirea acestora.

Platforma “Inițiativa pentru Sănătatea Femeii” își propune să integreze un spectru cât mai larg de perspective asupra problematicii sănătății femeilor. Astfel, la dezbatere au participat reprezentante din mediul politic, de business, societate civilă, media și experți independenți.

Integrarea după diagnosticul de cancer este foarte importantă, căci acest diagnostic atrage după sine o serie de consecințe la nivel emoțional și psihic. Cancerul este boala care cel mai adesea le răpește femeilor acele simboluri ale feminității, iar gestionarea unui astfel de diagnostic este extrem de complicată. Trebuie să ne concentrăm atenția asupra unor soluții extrem de importante în gestionarea unei boli oncologice de către femei: diagnosticul rapid, accesul la tratament și investigații, programe de screening. Prin dialog putem promova soluții de politică publică centrate pe nevoile reale și putem contribui la dezvoltarea unei societăți empatice”, a declarat Conf. Dr. Diana Loreta Păun, Consilier Prezidențial, Departamentul Sănătate Publică, Președinția României.

Măsuri vitale în abordarea sănătății femeilor sunt: eliminarea cancerelor prevenibile prin vaccinare (cancerul de col uterin poate fi prevenit prin vaccinarea anti-HPV) și diagnosticul timpuriu sunt necesare pentru scăderea indicatorilor de incidență, prevalență și mortalitate din cauza cancerului în rândul femeilor care, din păcate, sunt mult în urma mediei UE. Susțin măsurile de screening național pentru toate tipurile de cancer, osteoporoză și boli cu transmitere sexuală. Accentul trebuie pus pe prevenție, educare și informare. Comisarul european pentru sănătate, dna Stella Kiriakides menționa într-una din declarațiile domniei sale că cele mai bune politici publice sunt acelea care izvorăsc din experiența personală a politicianului care le promovează și susține. Știu exact ce înseamnă un diagnostic de cancer, înțeleg tumultul stărilor care invadează sufletul unui bolnav oncologic de la disperare, egoism, frustrare, precum și resursele interne pe care le găsește și care îl fac să meargă mai departe cu încredere”, a transmis Nicoleta Pauliuc, președintele Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională din cadrul Senatului României.

Este foarte clar că avem nevoie de soluții: prevenție pentru acele boli care pot fi prevenibile. Am militat cu succes pentru promovarea unor acte normative care să asigure compensarea vaccinurilor astfel încât, de exemplu, vaccinarea anti-HPV să fie implementată cu succes în rândul femeilor și să contribuie în mod real la scăderea incidenței cancerului de col uterin. Începând cu data de 1 decembrie, vom avea acces la compensarea acestui tip de vaccin cu 100% pentru fetele și băieții de până la 18 ani și cu 50% pentru femeile cu vârste între 19 și 45 de ani. Programele de screening sunt, de asemenea, instrumente deosebit de utile în accesul la diagnosticare rapidă și în stadii timpurii ale bolilor”, a precizat Dr. Elena Cristina Dinu, deputat, Vicepreședinte al Comisiei pentru Sănătate și Familie.

Într-o societate în care există mai multe femei la masa deciziilor vor exista soluții concrete promovate prin politici publice țintite pentru bunăstarea femeilor. Trebuie să ne uităm la programe care aduc în centrul atenției femeile: programele de screening pentru femei, promovarea unor pachete de măsuri pentru femeile aflate la menopauză. Acesta din urmă este încă un subiect tabu în societatea românească. Trebuie să luăm exemplul altor state în care există programe specifice pentru mai multe categorii de vârstă și să ne fixăm ca obiective creșterea speranței de viață la femei, asigurarea unei calități a vieții sporite și menținerea în activitate a femeilor într-o stare de sănătate bună”, a punctat Anca Dragu, senatoare, Președintă Comisia pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte și minorități.

Consider că trebuie implementate în România campanii de prevenție la nivel național, pe modelul celor din Olanda, Spania, Franța. Costurile de tratament sunt de 9 – 10 ori mai mari decât costul măsurilor preventive, impactul bolilor asupra societății, familiei, economiei fiind deosebit de mare. Campaniile de comunicare trebuie să conțină mesaje clare, simple și care să ajungă la destinatarele din mediul rural. De asemenea, sistemul de educație are importanța lui și trebuie dezvoltat și îmbunătățit. Cred că este utilă și implicarea reprezentanților Ministerului Educației în acest proiect, pentru că sistemul de educație trebuie ancorat și implicat în aceste dezbateri”, a menționat Violeta Ciurel, vicepreședinte Women on Boards, Professional Women Network.

Lucrăm în comunități în care femeile ajung la ginecolog doar atunci când nasc, iar multe dintre ele nu și-au făcut niciodată testul Babeș-Papanicolau. Toate programele de prevenție trebuie să țină cont de nevoile și identitățile lor. Informarea trebuie făcută prin mai multe canale, specialiștii din local trebuie să fie implicați în demersuri de formare continuă, iar lipsa accesului ar putea fi suplinită prin caravane mobile de vaccinare și screening”, a declarat Andrada Cilibiu, expertă în drepturi sexuale și reproductive, Centrul FILIA.

 

 

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.