Maria Grapini a criticat, în PE, împărțirea sumelor, din fondurile de coeziune, pe statele membre. Eurodeputatul a adresat mai multe întrebări Comisiei Europene pe tema repartizării celor 50 de miliarde de euro din REACT-EU!

Și în noul mandat de europarlamentar, ca și în precedentul, Maria Grapini va continua să susțină interesele României în plenul și comisiile din PE. Astfel, intervențiile sale din plenul PE de la Strasbourg și Bruxelles sau cele avute, unele dublate de vot, în comisii, în calitatea de vicepreședinte al Comisiei pentru Piață Internă și Protecția Consumatorilor (IMCO) sau de membru în cea de control bugetar (CONT) sau agricultură (AGRI), vor rămâne la fel de ferme.

Concret, europarlamentarul Maria Grapini, membru în Grupul S&D, a cerut decalarea termenului de cheltuire a fondurilor de 50 miliarde de euro din REACT-EU, adăugate la fondurile de coeziune. Concret, eurodeputatul Grapini a propus prelungirea acestui termen cu un an, adică până la finele lui 2024!  De asemenea, europarlamentarul a criticat împărțirea banilor pe statele membre, România având doar 51 de euro/ cap de locuitor, față de alte state precum Spania sau Italia, unde suma este de peste 300 de euro/ cap de locuitor.

În cadrul unei intervenții ferme în PE, Maria Grapini a adresat, punctual, mai multe întrebări Comisiei Europene pe tema repartizării și cheltuirii celor 50 de miliarde de euro din REACT-EU: Nu credeți că ar trebui ca, pentru aceste fonduri, termen limită de cheltuire să fie prelungit până la finele anului 2024?  În caz contrar, nu credeți că există pericolul, care rezultă și din studiile pe această temă efectuate de Comisie, ca aceste sume să nu poată fi cheltuite de statele membre până la termenul prevăzut (n.a.- finele anului 2023) sau să existe greșeli, din cauza grabei, în modul în care acestea sunt cheltuite?”, a punctat eurodeputatul PUSL.

Mai mult, europarlamentarul Grapini a criticat modul în care au fost distribuiți acești bani pe statele membre.

„Din punctul meu de vedere, repartizarea fondurilor este disproporționată pentru că avem o „plajă largă”, de la peste 300 de euro pe cap de locuitor până la 20 de euro pe cap de locuitor. Culmea este că, pentru statele membre care au mai puțină coeziune, cum este România, sunt bani mai puțini. Pe de altă parte, “în top”, sunt Italia și Spania, cu peste 300 de euro pe cap de locuitor, în timp ce România are repartizate doar 51 de euro pe cap de locuitor”, a mai spus Maria Grapini.

Nu în ultimul rând, Maria Grapini a cerut Comisiei Europene să-și expună punctul de vedere față de faptul că, la nivelul UE, nu există indicatori unificați pentru cheltuirea acestor sume, în contextul în care fiecare stat membru și-a stabilit proprii indicatori.

În aceste condiții, a avertizat Maria Grapini, este foarte greu ca un stat membru să poată fi tras la răspundere pentru cheltuirea eronată a acestor fonduri.

“Cum vede însă Comisia soluția pentru a ajunge la niște indicatori unici pentru cele 27 de state membre pentru că, până la urmă, avem același buget și același scop în cheltuirea banilor?”, a mai spus europarlamentarul român.

Informarea cetățenilor privind decizii importante din PE, o prioritate pentru Maria Grapini

De altfel, în precedentul mandat, informarea cetățenilor în privința unor decizii importante care privesc România a reprezentat o prioritate absolută pentru europarlamentarul Maria Grapini.

Spre exemplu, eurodeputatul Grapini le-a adus la cunoștință românilor propunerea legislativă ce vizează modificarea Regulamentului de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență pentru a include capitolele REPowerEU.

Este vorba de alocarea de către Comisia Europeană a unui pachet total de 20 de miliarde de euro, prin Mecanismul de Redresare și Reziliență, din care României îi vor reveni 700 de milioane de euro.

În context, europarlamentarul Grapini a atenționat Guvernul României că, pentru a primi aceste fonduri suplimentare, trebuie să trimită, urgent, documentația solicitată de Comisia Europeană. Astfel, Guvernul trebuie să pregătească proiectele în domeniu, pentru a putea fi propuse, în varianta modificată a PNRR.

Aceste fonduri sunt menite să sprijine statele membre pentru a înlătura blocajele actuale din infrastructura gazelor naturale, pentru implementarea energiei din surse regenerabile și pentru îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor și a sectorului industrial.

De menționat faptul că acest pachet financiar, care a fost adoptat, la finele anului 2022, în Parlamentul European, a fost asigurat din sistemul de comercializare a certificatelor de emisii și va fi pus la dispoziția statelor membre sub formă de sprijin financiare nerambursabil.

Propunerea legislativă propunea că fiecare plan de redresare și reziliență trebuie să conțină un nou capitol REPowerEU, cu reforme și investiții specifice care să sprijine îmbunătățirea infrastructurii și a instalațiilor energetice. Între proiectele de interes comun în domeniul gazelor, care vor fi finalizate în următorii ani, se numără proiectele de stocare din Europa de Est (România, Bulgaria, Grecia.)