Va fi amânată legea salarizării unitare?

Proiecte precum legea salarizării unice și mai multe investiții în domeniul medical, asumate prin PNRR, ar putea fi amânate, a anunțat Marcel Boloș, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene.

Marcel Boloş a declarat la Euronews că România va propune Comisiei Europene să amâne șase jaloane, inclusiv legea salarizării unitare, și ținte din cererea de plată numărul 4, programată pentru luna iunie, pentru că a reușit să îndeplinească mai devreme alte proiecte.

”În luna iunie, obligatoriu trebuie să depunem cererea de plată numărul patru, pentru că ea are o valoare de 5 miliarde de euro. În ea vor fi devansate, acum, spun așa în premiera, aceste lucruri, un număr de aproximativ 53 de jaloane pe care le avem cumva îndeplinite în avans.

Vom propune alte șase jaloane și ținte care să le amânăm. Deci, cumva restructurăm puțin cererea de plată numărul patru, dar termenul rămâne fix, respectiv luna iunie, indiferent ce se întâmplă.

În momentul de față, propunerea este ca legea salarizării unice să se ducă în ultima cerere de plată și de asemenea, proiectele de investiții din domeniul medical, respectiv cabinetele medicale individuale și ambulatoriile, să le amânăm în următoarea cerere de plată, ca să existe timpul fizic necesar pentru ducerea la bun sfârșit și să nu plătim penalități care de asemenea ar afecta resursele financiare ale României.”, a declarat Marcel Boloș.

Marcel Boloş a afirmat recent că salarizarea unic este o reformă greu de suportat de buget, astfeă că legea s-ar putea amâna pentru 2028. Marcel Boloş a declarat că recalcularea pensiilor este unul dintre factorii principali care contribuie la creșterea actuală a deficitului bugetar.

„Noi trebuie să avem în vedere că legea pensiilor și reforma sistemului public de pensii au avut un impact bugetar de 33 de miliarde de lei cu care cu greu facem față și avem în față deficitul bugetar care am văzut la ce nivel a fost anul trecut iar una dintre cauzele acestui deficit bugetar mare a fost tocmai această reformă a sistemului public de pensii.

Nu spune nimeni că nu este un bine pentru oameni și de departe recalcularea trebuie și a dus la această reașezare a justeții în sistemul public de pensii. Dar impactul bugetar colosal pe care l-am avut, de 33 de miliarde de lei face ca o astfel de reformă să fie greu suportabilă în bugetul de stat”, a declarat ministrul Marcel Boloş.

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene a adăugat că reforma salarizării unice are, la rândul său, un impact bugetar similar cu cel generat de reforma sistemului public de pensii, estimat la aproximativ 35 de miliarde de lei.

„Eu nici nu vreau să mă gândesc în calitate de fost ministru al Finanțelor dacă și această lege intra în vigoare și intra în vigoare tot la fel într-o singură treaptă, adică mai adăugam 35 de miliarde de lei pe lângă ordonanța trenuleț care a pus oarecum o frână la aceste categorii de cheltuieli dacă adăugam și acest impact bugetar cum arăta sistemul de finanțe publice al României, și așa destul de firav pentru ceea ce înseamnă gestionarea deficitului bugetar.

Și atunci în discuțiile pe care le-am avut pe planul fiscal cu Comisia Europeană am ridicat problema acestui impact bugetar uriaș pe care îl avem în legea salarizării unice și soluția împreună cu Comisia Europeană aceasta a fost ca atunci când deficitul bugetar va coborî sub 5% să poată să intre această lege în vigoare”, a mai spus Marcel Boloş într-o intervenție la B1TV.

Potrivit lui Marcel Boloş, implementarea Legii salarizării unice ar fi posibilă abia începând cu anul 2028. Acesta a mai evidențiat că decuplarea acestui jalon din cererea de plată numărul patru reprezintă o necesitate.

„Proiecțiile pe care le-am făcut în ceea ce înseamnă sistemul de venituri și cheltuieli al bugetului ne arată că în 2028 acest lucru ar fi posibil și de aceea decuplarea acestui jalon de la cererea de plată numărul patru este o necesitate pentru a putea respecta traiectoria de ajustare a deficitului bugetar și a împinge acest jalon până în ultima cerere de plată, cererea de plată pe care o vom avea 31 august 2026.

Aceasta este explicația acestei decizii. Sub nicio formă nu cred că putem discuta despre o altă măsură a creșterii de cheltuieli”, a afirmat Marcel Boloş.

Recent, Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene a oferit informații despre stadiul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), evidențiind importanța vizitei Comisiei Europene programată între 10 și 14 februarie 2025. Această vizită este considerată crucială pentru clarificarea cererii de plată numărul 3 din PNRR, care include jaloane majore, cum ar fi reforma pensiilor speciale și procesul de numire în consiliile de administrație ale unor companii strategice.

Marcel Boloş a declarat că unul dintre cele mai importante jaloane aflate în discuție vizează reforma pensiilor speciale. În acest context, autoritățile române așteaptă două decizii esențiale din partea Curții Constituționale.

Prima decizie, programată pentru 4 februarie, se referă la pensiile militarilor, în timp ce cea de-a doua vizează impozitarea cu 20% a pensiilor speciale, măsură care a fost deja declarată neconstituțională. Aceste hotărâri urmează să fie publicate în Monitorul Oficial, după care se așteaptă o reacție oficială din partea Comisiei Europene.

În paralel, Ministerul Energiei întâmpină dificultăți în numirea membrilor consiliilor de administrație din trei companii strategice. Din cauza acestei situații, Comisia Europeană a suspendat 400 de milioane de euro. Autoritățile explorează soluții pentru a debloca impasul și pentru a demonstra că jaloanele incluse în cererea de plată sunt respectate.