Viitorul liceelor tehnologice românești, temă de dezbatere în Parlamentul European. Eurodeputatul Maria Grapini: Învățământul tehnologic dual reprezintă o soluție reală pentru a conecta piața internă cu nevoile comunităților rurale!

On oct. 1, 2025 0

Școlile tehnologice sunt tot mai puțin atractive pentru tineri și părinți deopotrivă, care își preferă și îndrumă copiii spre licee teoretice, în detrimentul învățământului tehnologic. Deși România are în continuare cea mai mare rată de părăsire timpurie a școlii din UE(>15%), cu 3,1% abandon în liceele tehnologice (date Ministerul Educației, HEKS Policy Brief 6), mediul privat și instituțiile statului continuă să investească în școlile de meserii agricole. Dincolo de investiții în dotări ale școlilor agricole și silvice, este nevoie de noi calificări corelate cu tendințele actuale în domeniu, spun instituțiile europene.

Acestea sunt câteva dintre concluziile evenimentului “Promovarea învățământului tehnologic dual pentru dezvoltarea economică rurală: agricultura în contextul european” organizat marți, 30 septembrie, la Parlamentul European și dedicat promovării învățământului tehnologic dual ca soluție sustenabilă pentru dezvoltarea rurală în Uniunea Europeană. Acesta a fost organizat de europarlamentarului Maria Grapini, membră a Comisiei pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, vicepreședinte a Comisie pentru Piața Internă a Consumatorilor, în colaborare cu Asociația Hands Across România. La conferință au participat peste 150 de lideri din instituțiile europene, ministere, autorități locale, companii și ONG-uri, care au analizat rolul învățământului tehnologic dual agricol în tranziția verde și în dezvoltarea comunităților rurale.

Datele prezentate, în cadrul conferinței, arată că, deși oferta de locuri de muncă în agricultură este mai mare ca numărul anual de absolvenți, distribuția la nivel național e inegală, iar tinerii nu se înghesuie să muncească în domeniu. Noi meserii adaptate la viitor ar putea schimba acest trend, spun specialilștii prezenți la eveniment.

Meseria de grădinar urban este o claificare nouă în curs de elaborare și pilotare în cadrul Ministerului Educației.

„Învățământul tehnologic dual reprezintă o soluție reală pentru a conecta piața internă cu nevoile comunităților rurale. Din perspectiva muncii mele în Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor și în Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală, știu cât de important este să pregătim tineri capabili să răspundă cerințelor economiei verzi și ale consumatorilor europeni, care solicită produse agricole de calitate și sustenabile. Avem nevoie de o implicare mai puternică a companiilor și fermelor în parteneriate cu școlile, pentru că doar astfel putem garanta formarea unei generații de profesioniști care să rămână în zonele rurale și să contribuie la competitivitatea și siguranța alimentară a Europei” — Maria Grapini, Vicepreședinte a Comisiei Piața Internă și membră a Comisiei pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală.

De asemenea, calificările existente pot fi actualizate astdel încât să corespundă cu trendurile actuale. De exemplu, să apară lucrătorul în agricultura ecologică, sau fermierul montan. Totodată, tendințele europene spun că, de viitor vor fi micro-calificări precum: întreținerea panourilor fotovoltaice pe ferme, irigații sustenabile, agricultură de precizie, sau chiar calificări combinate în agroturism și servicii conexe agriculturii rurale (legătura agricultură–turism–gastronomie locală).

Cu alte cuvinte, pe lângă cele 7 calificări agricole clasice (agricultor culturi de câmp, apicultor, horticultor, fermier montan, lucrător agroturism, piscicultor, zootehnist), piața cere noi specializări orientate către agricultură sustenabilă, digitalizare și procesare agroalimentară.

„Agricultura, ecoturismul și meșteșugurile tradiționale nu sunt doar surse economice – ele dau viață identității culturale și coeziunii sociale din comunitățile noastre rurale. Tocmai de aceea, educația și formarea profesională trebuie să devină o alegere de prestigiu, nu o opțiune de rezervă. Pentru tinerii din mediul rural, învățământul dual oferă nu doar competențe solide, ci și motivația de a rămâne la școală și șansa reală la o carieră împlinită. Declarația de la Herning, asumată de toate Statele Membre, arată clar că Europa investește în aceste oportunități. Ținta noastră este ca învățământul profesional să fie prima alegere pentru tineri, un drum sigur spre viitor și un pilon al competitivității europene. În acest sens, în 2026 Comisia Europeană va prezenta un plan de acțiune pentru învățământul profesional și tehnic european “ susține doamna Roxana Mînzatu, Vicepreședinte Executiv al Comisiei Europeane.

Provocări în România:

-România oferă astăzi 7 calificări profesionale de nivel 3 CNC în agricultură: agricultor culturi de câmp, apicultor-sericicultor, fermier montan, horticultor, lucrător în agricultura ecologică, piscicultor, zootehnist (sursa: CNDIPT) .

-Cercetarea realizată de Centrul Român de Politici Europene pe un eșantion de 777 operatori economici arată că 57% se confruntă cu lipsa de personal calificat și doar 25% au colaborat până acum cu licee agricole, dar 75% declară interes pentru parteneriate viitoare (sursa: CRPE – Cercetare privind potențialul de extindere a învățării la locul de muncă în IPT agricol) .

-Din companiile dispuse să primească elevi în practică, peste jumătate pot găzdui 1–2 elevi, iar o treime 3–5 elevi pe sezon. Cele mai solicitate specializări viitoare sunt în domeniul mecanizării agricole, industriei alimentare și zootehniei (sursa: CRPE, 2024)

-Pentru învățământul liceal tehnologic (inclusiv dual), gradul de realizare a planului de școlarizare la începutul anului școlar 2023-2024 este de 83,6 % . Pentru învățământul dual, la începutul anului școlar 2023-2024, au fost incluse 9.034 de locuri, iar gradul de realizare era 76,8 %, o creștere de 1,55 puncte procentuale față de anul anterior (când gradul era ~ 75,25 %)

-România are cea mai mare rată de părăsire timpurie a școlii din UE (peste 15%), iar în liceele tehnologice rata abandonului este de 3,1%, față de doar 0,6% la filiera teoretică (sursa: European Commission 2024; Ministerul Educației, 2023)

Perspective europene

-Union of Skills (Comisia Europeană, 2024): dual VET și ucenicia sunt recunoscute ca piloni pentru Green Deal, Politica Agricolă Comunăși reziliența rurală. Documentul subliniază rolul unei Alianțe europene pentru competențe rurale și conectarea VET la Pactul pentru Competenețe.

-OECD – Education at a Glance 2025: în zonele rurale, lipsa de competențe de bază (literație, numeracy) limitează integrarea pe piața muncii. În medie, 61% dintre adulții fără liceu nu ating nivelul 2 de literație, comparativ cu 13% dintre cei cu studii superioare .

-OECD – VET & Green Transition (Finlanda, 2025): ~25% dintre absolvenții VET lucrează deja în „green jobs”, dar VET rămâne supra-reprezentat în ocupații cu emisii ridicate. Raportul recomandă micro-calificări verzi, parteneriate locale și integrarea competențelor de sustenabilitate în curricula și formarea profesorilor .

Exemple europene de succes în învățământul tehnologic dual agricol și rural

Austria & Germania – Camerele agricole coordonează programe duale

În aceste țări, camerele agricole au un rol central în organizarea și supervizarea formării duale. Ele stabilesc standardele curriculare, certifică competențele dobândite și monitorizează calitatea stagiilor de practică.
Fermierii și cooperativele locale sunt direct implicate în formarea elevilor, ceea ce asigură o strânsă legătură între școală și piața muncii.
Rezultatul: un nivel ridicat de retenție a tinerilor în comunitățile rurale, deoarece elevii beneficiază de contracte de ucenicie plătite și de o tranziție aproape garantată spre locuri de muncă stabile în ferme sau cooperative agricole.

Franța – Licee agricole cu „ferme pedagogice” integrate

Rețeaua de licee agricole din Franța (aproximativ 800 de unități) dispune de ferme didactice și ateliere practice direct în incinta școlilor.
Elevii își desfășoară o mare parte din activitățile de practică pe aceste ferme, unde experimentează tehnologii noi: agricultură ecologică, digital farming, mecanizare de ultimă generație.
Fermele pedagogice sunt și centre de inovare rurală, deschise comunității locale pentru demonstrații, târguri agricole și cursuri pentru adulți. Acest model crește atractivitatea liceelor agricole și sprijină integrarea lor în ecosistemul rural.

Danemarca – Orientare profesională timpurie

Elevii din gimnaziu au acces la module de orientare practică încă din clasa a VII-a, unde vizitează companii agricole, ferme și centre de formare.
Există campanii naționale precum “Your Path to VET”, care aduc în școli ambasadori – absolvenți ai VET – pentru a prezenta oportunitățile de carieră în agricultură și industrii conexe.
Impact: creșterea numărului de elevi care aleg rutele tehnologice duale și reducerea percepției că VET este o „opțiune de mâna a doua”.

Lituania – Integrarea modulelor vocaționale agricole din gimnaziu

În Lituania, școlile gimnaziale din zonele rurale oferă opțional cursuri vocaționale (horticultură, mecanică agricolă, zootehnie), recunoscute ca parte a curriculumului.
Elevii acumulează credite transferabile, ceea ce le facilitează ulterior accesul la licee tehnologice sau colegii duale.
Această expunere timpurie îi ajută să își descopere aptitudinile și crește atractivitatea VET agricol, contribuind la reînnoirea generațională în agricultură.

Concluzii ale evenimentului, pe scurt:

-Parteneriate pentru atractivitate – Ministerul Agriculturii (Violeta Mușat) și Ministerul Educației (Dalia Dărămuș) au arătat că atragerea tinerilor către agricultură depinde de cooperarea școli–companii și de modernizarea curriculei și infrastructurii.

Motivația elevilor – Directorii de licee agricole (ex. Mihail Cantemir, Iași) confirmă că bursa duală și componenta practică sunt principalele stimulente, dar infrastructura școlară și implicarea constantă a firmelor rămân provocări.
Coeziune și dezvoltare rurală – Europarlamentarii și reprezentanții Comisiei (Iuliu Winkler, Anna Banczyk) au evidențiat că învățământul dual este un instrument-cheie pentru reducerea decalajelor regionale, portabilitatea competențelor și implicarea autorităților locale.
Modele europene – Exemplele din Marea Britanie, Danemarca, Spania și Portugalia au arătat că dual VET poate fi adaptat divers: de la ferme pedagogice la parteneriate cu industria sau școli comunitare centrate pe familie.
Direcții strategice UE – Reprezentanții DG EAC (Michael Teutsch) și DG AGRI (Maria Gafo) au subliniat integrarea dual VET agricol în Erasmus+, Politica Agricolă Comună și inițiativa Union of Skills, ca vectori ai tranziției verzi și ai rezilienței rurale.

Evenimentul se înscrie în contextul noii inițiative Union of Skills și al Strategiei europene pentru educație și formare profesională (VET), contribuind la consolidarea învățământului tehnologic dual în agricultură și în sectoarele conexe din mediul rural, ca răspuns la tranziția verde și prioritățile din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), prin conectarea la experiențele de succes din plan european și dialog cu principali jucători de pe piața locală.

„De aproape două decenii, Hands Across România lucrează alături de școli, companii și comunități pentru a face din învățământul tehnologic dual o opțiune reală și atractivă pentru tineri. Evenimentul de la Bruxelles a confirmat ceea ce vedem zi de zi în teren: avem nevoie de parteneriate mai puternice și de investiții mai consistente pentru ca elevii să beneficieze de școli moderne, calificări actualizate și experiențe de practică relevante. Cred cu tărie că doar printr-un efort comun la nivel național și european putem transforma liceele agricole în motoare de dezvoltare rurală și putem pregăti o generație de profesioniști care să contribuie activ la tranziția verde și digitală.” — Mihaela Sandu, Președinte, Asociația Hands Across România

Despre Hands Across Romania

Asociația Hands across Romania este un promotor recunoscut al învățământului tehnologic dual, dezvoltând inițiative educaționale, de comunicare publică și advocacy care conectează elevii, școlile și mediul economic. Din 2016 până în prezent, organizația a ajuns anual la peste 15.000 de elevi și părinți din întreaga țară prin sesiuni de informare, ateliere vocaționale, materiale educaționale și campanii de vizibilitate dedicate promovării rutelor profesionale duale. De asemenea, susținem ateliere de formare pentru diriginți și consilieri școlari pentru a ghida elevii spre ruta tehnologică.

Asociația este membră The European Alliance for Apprenticeships (EAfA), Pact for Skills și membru în consiliul director al Federației Organizațiilor Neguvernamentale pentru Copil (FONPC).

Prin toate aceste eforturi, Hands Across Romania contribuie la construirea unui ecosistem educațional incluziv, adaptat nevoilor reale ale economiei și ancorat în exemple de excelență. Organizația susține public măsuri legislative și administrative care sprijină elevii, precum bursa tehnologică, infrastructura modernă și orientarea vocațională timpurie.