Consiliul de Administraţie al BNR menţine rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 % pe an

Consiliul de Administraţie al BNR a decis miercuri menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 % pe an. Decizia BNR privind dobânda-cheie poate influența semnificativ atât evoluția economiei, cât și viața de zi cu zi a populației. 

”Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României, întrunit în şedinţa de astăzi, 8 octombrie 2025, a hotărât următoarele: menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută pe an; menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50  la sută pe an şi a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50  la sută pe an; menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit”, anunţă BNR într-un comunicat.

Instituţia precizează că decizia a fost luată ”pe baza evaluărilor şi a datelor disponibile în acest moment, precum şi în condiţiile incertitudinilor ridicate”.

”Deciziile CA al BNR vizează asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor pe termen mediu, într‑o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile. Consiliul de administraţie reiterează că, în contextul actual, mixul echilibrat de politici macroeconomice şi implementarea de reforme structurale inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care să stimuleze potenţialul de creştere pe termen lung sunt esenţiale pentru stabilitatea macroeconomică şi întărirea capacităţii economiei româneşti de a face faţă unor evoluţii adverse. BNR monitorizează atent evoluţiile mediului intern şi internaţional şi este pregătită să utilizeze instrumentele de care dispune în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preţurilor pe termen mediu, în condiţii de păstrare a stabilităţii financiare”, menţionează BNR.

În ciuda faptului că inflația se apropie de două cifre și ratele reale rămân negative, BNR și-a menținut poziția precaută la ședința din 8 octombrie, prioritizând stabilitatea pe fondul slăbirii consumului și al perspectivelor incerte de creștere.

Prognoza BNR, realizată în august, arată o inflație de 9,2% la finele anului curent și de 7,9% la finele trimestrului al doilea din 2026, urmată de o scădere la fel de abruptă până la 3% în decembrie 2026, revenind în ținta de 1,5-3,5% – o „cocoașă”, cum a numit-o guvernatorul Mugur Isărescu.

Decizia BNR privind dobânda-cheie poate influența semnificativ atât evoluția economiei, cât și viața de zi cu zi a populației. O modificare ar putea afecta costul creditelor și al ratelor bancare, randamentele economiilor, puterea de cumpărare și inflația.

Banca Națională a României este așteptată de cei mai mulți analiști să țină dobânzile la nivelurile curente în ședința de miercuri, 8 octombrie.

Șocul inflaționist recent ar reclama rate mai ridicate, însă economiștii cred că BNR va aștepta ca acesta să treacă și de anul viitor va veni cu reduceri de dobânzi, pe măsură ce cifrele de inflație vor fi ameliorate de un efect de bază și în condițiile scăderii consumului.

Prognoza BNR, realizată în august, arată o inflație de 9,2% la finele anului curent și de 7,9% la finele trimestrului al doilea din 2026, urmată de o scădere la fel de abruptă până la 3% în decembrie 2026, revenind în ținta de 1,5-3,5% – o „cocoașă”, cum a numit-o guvernatorul Mugur Isărescu.

Chiar dacă inflația se apropie de niveluri de două cifre și ratele reale rămân negative, BNR este așteptată să rămână precaută în ședința din 8 octombrie și să prioritizeze stabilitatea, în condițiile scăderii consumului și incertitudinilor privind creșterea economică, scriu economiștii ING Bank România.

„În cele din urmă, în acest punct, ideea că avem de-a face cu o perioadă inflaționistă mai scurtă prin comparație cu cea precedentă este susținută de semnalele clare privind încetinirea consumului și a dinamicii salariale, cuplată cu o încredere scăzută a consumatorilor”, arată Valentin Tătaru și Ștefan Posea, economiști la ING Bank România.

Cifra de afaceri în comerțul cu amănuntul, date care arată tendința consumului, a scăzut semnificativ în august, una dintre cele mai ample căderi în context istoric, și a trecut în teritoriu negativ, la -4% pe an.