Cum va contracara Rusia scutul antirachetă de la Deveselu

„Vom dezvolta împreună măsuri adecvate de reacţie”, a declarat luni, la Minsk, Vladimir Makei, în finalul discuţiilor purtate cu şeful diplomaţiei ruse Serghei Lavrov, întrebat de ziarişti cu privire la poziţia Belarusului faţă de instalarea elementelor scutului american antirachetă în Europa de Est.

Problema securităţii pe continentul european a fost discutată de asemenea la întrevederea cu Lavrov, a indicat el. ‘Pentru noi acesta este un subiect foarte sensibil: în prezent, partenerii noştri occidentali poartă discuţii despre suplimentarea trupelor în mai multe ţări care sunt vecine cu noi’, a adăugat ministrul belarus de externe, citat de RIA Novosti.

Moscova şi Minskul nu sunt adepţi ai confruntării şi se opun trasării unor linii de demarcaţie în Europa, a declarat la rândul său şeful diplomaţiei ruse Serghei Lavrov, citat de agenţia de presă TASS.

‘În problema securităţii europene, noi împărtăşim îngrijorarea cu privire la faptul că parteneri din state membre NATO încearcă să escaladeze confruntarea, deplasează infrastructura militară mai spre Est, aproape de frontierele noastre’, a subliniat Lavrov.

Reiterând că Rusia şi Belarus nu sunt adepte ale confruntării, ministrul rus de externe a menţionat că ambele ţări pledează pentru ca ‘în Europa să fie aprobat principiul securităţii egale şi indivizibile pentru toţi’.

Inaugurarea joia trecută a scutului antirachetă la Deveselu (România) şi începerea construcţiei unei baze similare antirachetă în Polonia a provocat o serie de declaraţii din partea Moscovei.

Astfel, preşedintele Vladimir Putin a spus că, în problema extinderii sistemului de apărare antirachetă al NATO în Europa de Est, Rusiei i se propune nu cooperare, ci o discuţie pe un anumit subiect, potrivit Interfax.

‘Acum, după instalarea acestor elemente ale scutului, noi va trebui să ne gândim la modul în care să neutralizăm ameninţările ce apar la adresa securităţii Federaţiei Ruse’, a subliniat şeful statului rus vineri, într-o întâlnire cu responsabili din industria apărării, reuniune ce a precedat-o pe cea a Consiliului Securităţii Rusiei în problema scutului antirachetă, scrie Agerpres.

În finalul reuniunii, vicepremierul rus Dmitri Rogozin, responsabil pentru industria militară în guvernul de la Moscova, a declarat că preşedintelui Vladimir Putin i-au fost aduse la cunoştinţă informaţii despre unele teste destinate să aibă drept rezultat apariţia unor tipuri de arme, superioare după caracteristicile tehnice faţă de cele ale potenţialilor inamici.

‘Răspunsul Rusiei la instalarea de elemente ale apărării antirachetă al SUA în România şi Polonia va fi unul tehnico-militar, dar nu costisitor’, a declarat Rogozin, citat de Interfax.

‘O reacţie va fi, cu siguranţă. Desigur, de ordin tehnico-militar, iar despre aceasta a vorbit preşedintele (Putin) însuşi’, a spus Rogozin, reiterând că Rusia nu se va implica într-o cursă a înarmării, ci va identifica măsuri ‘care să nu coste mult’.
Retorica antirusească îi servește NATO pentru a obține de la statele sale membre majorarea cheltuielilor militare, pentru a putea măcar „să rămână pe linia de plutire”, în condițiile în care Alianța Nord-Atlantică nu este în stare să aducă o contribuție substanțială în contracararea unor asemenea provocări actuale precum este terorismul, comentează luni Departamentul pentru presă al Ministerului de Externe al Federației Ruse, informează TASS și RIA Novosti.

„Nu încape îndoială că în condițiile unei incapacități evidente a NATO de a contribui în mod substanțial la contracararea unor provocări actuale atât de reale precum terorismul, doar escaladarea retoricii antirusești îi permite NATO să ceară de la țările sale membre majorarea cheltuielilor militare și măcar să rămână pe linia de plutire”, se spune în comentariul MAE rus.

De asemenea, „declarațiile privind necesitatea de a contracara riscurile pentru țările membre ale NATO, care apar de fapt ca urmare a amplificării fără precedent a activității și infrastructurii militare a Alianței în apropierea imediată a frontierelor ruse, constituie o culme a cinismului”, potrivit MAE rus, care comentează astfel declarații anterioare ale președintelui Comitetului Militar al NATO, Petr Pavel, precizează agențiile de presă ruse.

„Am sesizat raționamentele conducerii militare NATO care sunt rupte de realitate, raționamente privind existența unor ‘amenințări dinspre Est’ la adresa Alianței Nord-Atlantice, exclusiv ‘pașnică și defensivă’. În mod concret, am fost atenți la afirmațiile generalului (Pavel), conform căruia Rusia folosește în lupta cu Occidentul o tactică hibridă, care include ‘torturile și minciuna’, că poate ataca teritoriul Alianței în regiunea baltică, precum și speculațiile privind posibila amplasare în Polonia și țările baltice a șapte divizii pentru ‘a evita înfrângerea în această regiune”’, a constatat MAE rus.

„Probabil, NATO a pierdut cu totul simțul realității și nu înțelege legăturile de cauză și efect din procesele care au loc în domeniul securității europene”, a mai subliniat MAE rus.