Grave neajunsuri în maternitățile din România

Personal insuficient, analize vitale care nu pot fi efectuate noaptea sau în zilele de sărbătoare, rată mare a nașterilor prin cezariană și logistică medicală depășită – acestea sunt doar câteva dintre problemele reclamate de maternitățile din România, în urma unui studiu efectuat de Salvati Copiii, care a vizat 163 de unități din întreaga țara.

În acest context, liniile de gardă de ATI și neonatologie sunt aproape inexistente în maternitățile de nivel I, iar numărul mediu de linii de gardă obstetrică-ginecologie este de 1,5. Dintre cele 163 de maternități care au răspuns sondajului, 95 sunt de nivel I, 45 de nivel II și 23 de nivel III, conform Ordinului Ministrului Sănătăţii Publice nr.1881/2006, privind ierarhizarea unităților spitalicești, a secțiilor și compartimentelor de obstetrică-ginecologie și neonatologie, actualizat în anul 2012.

Un procent covârșitor al maternităților de nivel I – 91% – au mai puțin de cinci medici de obstetrică-ginecologie, în vreme ce 99% au mai puțin de cinci medici neonatologi. În cazul maternităților de nivel I, în peste jumătate dintre acestea nu se pot efectua ecografii în timpul nopții.

Statistica mai arată că 69% dintre maternitățile de nivel I au mai puțin de 10 asistente obstetrică-ginecologie și 92% au mai puțin de 10 asistente neonatologie. În cazul maternităților de nivel II, 9% au mai puțin de cinci medici de obstetrică-ginecologie, 73% au mai puțin de 5 cinci medici neonatologie, 14% au mai puțin de 10 asistente obstetrică-ginecologie și 20% au mai puțin de 10 asistente neonatologie.

La maternitățile de nivel III, 5% dintre unitățile medicale au raportat mai puțin de 5 medici obstetrică-ginecologie și neonatologie și 10% mai puțin de 10 asistente obstetrică-ginecologie și neonatologie. În maternitățile de nivel III, numărul mediu de linii de gardă ATI este de 1,5, respectiv de 1,6 la liniile de gardă neonatologie și 4,3 la cele de obstetrică-ginecologie.

Din datele furnizate de spitale, privind accesul la investigațiile de laborator, paraclinice și servicii de transfuzie sanguină, posibilitatea efectuării investigaţiilor diferă în funcţie de momentul în care intervine necesitatea, scade semnificativ pentru toate tipurile de investigații noaptea sau în zilele nelucrătoare. De exemplu, în cazul maternităților de nivel I, în 51% dintre acestea nu se pot efectua analize de laborator în timpul nopții. Dacă vorbim de maternitățile de nivel III, doar 89% pot efectua analize biochimice noaptea.

În privința existenței echipamentelor medicale necesare pentru desfășurarea în condiții corespunzătoare a actului medical, s-a observat un procent mare al spitalelor care au declarat că nu dețin necesarul respectiv, pe niveluri de maternități. Astfel, 13% dintre maternitățile de nivel I declară că nu au niciun incubator standard pentru nou-născuții prematuri, 56% dintre maternitățile de nivel II nu sunt dotate cu ventilator pentru suport respirator și 14% dintre maternitățile de nivel III au o singură masă de reanimare pentru copii.

Dintre datele cu privire la vechimea echipamentelor rezultă că aceasta este foarte ridicată, pe fiecare categorie. Incubatoarele standard cele mai vechi din unitățile de nivel I au fost fabricate în anul 1977, cele din unitățile de nivel II sunt chiar mai vechi, din anul 1967, iar din nivelul III sunt din anul 1994. Ventilatoarele pentru nou-născuți cele mai vechi pentru nivelul I datează din anul 2000, pentru nivelul II sunt din anul 1966, iar pentru nivelul III sunt din anul 1994.

În ceea ce privește solicitările, problemele sau propunerile care pot duce la creșterea calității serviciilor medicale pentru gravidă și nou-născuți, s-au distins câteva categorii mai frecvente: 33% dintre spitale au solicitat: mese de naștere, mese radiante pentru nou-născuți, mese de operație, mese ginecologice și 12,3% au nevoie de mai multe asistente medicale.

Rata de nașteri chirurgicale (cezariene) este foarte ridicată în țara noastră față de nivelul considerat optim, de 10-15%. Dat fiind procentul mare de nașteri chirurgicale, este indicată elaborarea unei analize aprofundate care să stabilească motivele pentru care această decizie se ia cu o frecvență ridicată, dacă aceasta decizie se planifică din timp, atunci când există complicații ale sarcinii sau când a mai avut loc o operație cezariană în antecedente, dacă decizia de practicare a unei operații cezariene devine evidentă la un moment dat de-a lungul travaliului sau dacă operația se stabilește/planifică la dorința familiei (la cerere) și/sau pentru a ușura activitatea secției. Această analiză ar putea sta la baza unor recomandări elaborate de experți ai Ministerului Sănătății în atenția maternităților.