Cetatea Medievală Sighişoara, locul care a fascinat milioane de turişti!

Sighişoara, oraş monument protejat de UNESCO din anul 1999, inclus pe lista patrimoniului mondial se mândreşte cu o cetate medievală locuită şi în prezent.

Dar să o luăm cu începutul… Fondat in secolul al XII-lea de catre sasii adusi in zona de regii maghiari, orasul Sighisoara este astazi unul dintre cele mai bine conservate orase medievale ale Europei. Farmecul si valoarea istorica a numeroase cladiri si strazi ale orasului au determinat includerea lor in patrimoniul UNESCO.
Situata in centrul Romaniei, pe valea Tarnavei Mari, la 279 kilometri de Bucuresti si in apropierea altor importante orase ale tarii (Sibiu – 91 kilometri, Brasov – 117 kilometri , Targu Mures – 51 kilometri), Sighisoara reprezinta prin locatie, conditii geografice, traditii, evenimente culturale si mai ales prin istoria sa fabuloasa un punct de atractie major pentru turistii din toate regiunile tarii si din strainatate.
Numeroase sunt atractiile acestui oras inghetat parca in timp, dar poate cele mai emblematice sunt Turnul cu Ceas, Casa lui Vlad Dracul, Biserica Manastirii Dominicane, Scarile Acoperite sau Scoala din Deal.
Demografia de astazi a orasului in care romanii reprezinta populatia majoritara (76%), urmati de maghiari si germani, face din Sighisoara un interesant creuzet de traditii, mandrie si interactiune creatoare, ce isi fac simtita prezenta la tot pasul, de la arhitectura pana la maiestria culinara a bucatarilor sighisoreni.
Imbinare fericita de istorie, farmec si confort al modernitatii discrete, Sighisoara poate fi descrisa pe zeci de pagini, dar nu va fi niciodata inteleasa pe deplin si simtita cu toata savoarea ei decat de catre cei aleg sa o viziteze.

Istoricul Oraşului

Sighisoara, o farama de lume care a invatat sa pacaleasca trecerea vremii, o parte de Romanie care ne vorbeste astazi despre frumusetea, gloria si demnitatea istoriei noastre si a Europei.
De mici, visele ne-au fost hranite cu povesti in care casele inalte, turnurile frumoase cu ceas si mestesugarii priceputi teseau impreuna pilde spre cresterea noastra. Imaginile se nasteau parca aievea peste noi si ne atrageau intr-o lume colorata, blanda si veche. Pentru romani Sighisoara este intruchiparea acelor povesti, este orasul-muzeu si orasul-basm.
Povestea cetatii incepe cu mult inaintea zidurilor pastratoare de istorie si legenda, ce mai stau inca si astazi in picioare. Intreaga zona, cu valea Tarnavei Mari, cu Dealul Turcului sau vatra orasului de astazi au fost locuite inca din preistorie, ajungand pana la noi numeroase artefacte ce fac dovada vechimii locuirii umane in acest perimetru. Numeroase arme, obiecte de cult, podoabe, statuete etc. se gasesc astazi in muzeele Sighisoarei.
La numai cinci kilometri de Sighisoara se afla Dealul Turcului, un loc incarcat de vestigii istorice din epoca bronzului si chiar mai vechi. Numit in literatura de specialitate Wietemberg, locul a imprumutat acest nume unei intregi culturi arheologice din epoca bronzului, cultura ce acopera intregul podis al Transilvaniei. Creatorii acestei culturi pot fi considerati printre cei mai vechi stramosi directi ai poporului roman de astazi.
Frumoasa si bogata regiune a Tarnavei Mari nu a fost ocolita nici de migratiile semintiilor care au lasat urme si in restul Romaniei. Este atestata aici prezenta scitilor si a celtilor. In acelasi timp se poate urmari arheologic evolutia triburilor dacice spre unificare si intarirea lor militara. Pozitia geografica a Sighisoarei, pe valea Tarnavei – unul dintre principalele drumuri ale Transilvaniei, indreptateste pe specialisti sa creada in existenta unei puternice cetati dacice aici, poate de aceeasi importanta si anvergura ca si cetatile din Muntii Orastiei sau cea de la Piatra Craivii. Drumul de care pomeneam aduce mai tarziu in zona legiunile victorioase ale Imparatului Traian. Pe platoul Dealului Podmoale, situat in imediata apropiere a Dealului Turcului au fost identificate ramasitele unui castru roman apartinand Legiunii a XIII-a Gemina.
Importanta strategica a regiunii face ca aici sa prospere numeroase asezari in timpul stapanirii romane. Numeroase monede datate dupa retragerea aureliana atesta si ele o continuare aproape netulburata a vietii comunitatilor din zona.
Mai tarziu, odata cu patrunderea slavilor, sub presiunea acestora se cristalizeaza micile formatiuni administrative romanesti. La sosirea maghiarilor in regiune sunt atestate deja (in celebra cronica a lui Anonymus) voievodatele lui Gelu, Glad si Menumorut.
Incepand cu secolul al XII-lea, regii maghiari, prin privilegiile acordate, atrag in zona tot mai multi locuitori originari din Flandra, de pe Mosela sau din Saxonia. Sub aceasta influenta se dezvolta si este atestat documentar pentru prima oara la 1280 „Castrum Sex”. Astfel incepe istoria stiuta a Sighisoarei, istorie ce s-a desfasurat neintrerupt de atunci pana astazi.
Inceputurile cetatii medievale Sighisoara sunt plasate de catre cronicarul sighisorean Georgius Kraus in anul 1191. Conform acestuia, initial cetatea a fost construita doar pe varful dealului inalt de 425 m. Asezat in mijlocul localitatii, dealul poarta si astazi numele de „Dealul cetatii”.
In anul 1298 este mentionata denumirea germana Schespurch (mai tarziu „Schäßburg”). Localitatea este mentionata in anul 1367 ca „civitas” (oras). Numele romanesc al orasului este atestat in scris din anul 1435. Forma „Sighisoara” a patruns in romana pe filiera maghiara, fiind o adaptare a numelui „Segesvár”.
La 1241 cetatea, nefortificata inca, resimte puternic marea invazie tatara. La 1350 incepe ridicarea zidului de aparare al cetatii. Cu o lungime de 950 de metri, zidul avea initial inaltimea de patru metri, dar dupa 1400 inaltimea zidului este dublata, iar cetatea devine mai usor de aparat. Au existat si paisprezece turnuri apartinand fiecare cate unei bresle, precum si patru bastioane. Pana astazi s-au pastrat noua turnuri si trei bastioane.
Cel mai important si impunator turn, Turnul cu Ceas, se pastreaza astazi in buna stare si adaposteste muzeul de istorie al orasului.
In 1376 sunt stabilite regulile generale de functionare a breslelor sighisorene. Importanta celor 19 bresle creste o data cu prosperitatea lor si ajung sa aiva chiar reprezentanti in Sfatul Cetatii, alaturi de nobili.
In 1884 breslele sunt desfiintate ca urmare a pierderii semnificatiei si utilitatii.
O importanta parte a istoriei orasului, poate cea mai atragatoare componenta a istoriei sale, o reprezinta legatura cu familia Draculestilor.
Fie ca este vazut ca un inger al dreptatii de catre romani sau ca un vampir sangeros de catre strainii mai putini informati si – indraznesc sa spun – mai putini la minte, marele aparator al crestinatatii Vlad Basarab al III-lea Draculea continua sa atraga vizitatori pasionati si cercetatori.
Casa in care s-a nascut aprigul voievod al Valahiei sta inca in picioare si o fresca bine pastrata pare sa fie dovada clara ca imobilul a apartinut familiei Draculestilor.
Nascut in jurul anului 1431, Vlad, viitorul Tepes, isi petrece primii ani ai copilariei si isi incepe educatia in atmosfera cosmopolita a Sighisoarei. Cunostintele de limba germana, maghiara, latina, precum si contactul cu diferitele etnii ale orasului si ale zonei vor contribui la desavarsirea celui ce avea sa devina unul dintre cei mai inzestrati conducatori militari si politici ai romanilor.
Nici data si nici locul nasterii lui Vlad Basarab al III-lea nu sunt cunoscute exact. O alta posibila locatie a nasterii voievodului este orasul german Nurnberg, acolo unde tatal sau a prticipat la celebrul turnir organizat de catre Imparatul Sigismund si unde a fost admis in Ordinul Crestin al Dragonului. Cert este ca Vlad Tepes isi petrece primii ani din viata la Sighisoara si ca de aici tatal sau, cunoscut in istorie sub numele de Vlad Dracul, pleaca spre Targoviste, capitala Valahiei.
Puternicul razboi taranesc al lui Gheorghe Doja, ce a cuprins Transilvania in anul 1514, lasa urme adanci si la Sighisoara. Taranii din jurul orasului, condusi de Ioan Secuiul, preiau vremelnic conducerea orasului si omoara pe primarul Anton Polner si pe sotia acestuia.
Mai putin de o suta de ani mai tarziu, in 1601, cetatea este atacata si devastata de trupele generalului Basta. Se pare ca locuitorii au platit atunci suma de 50 000 de florini ca pret al lasarii lor in viata.
Un adversar mult mai putin dispus la negocieri ataca cetatea in 1603. Ciuma secera atunci peste doua mii de vieti in Sighisoara. Aceeasi boala revine in 1709, cand numarul victimelor este dublu.
In timpul razboiului din 1703-1711, desfasurat in Transilvania impotriva Habsburgilor, Cetatea, declarata de partea lobontilor (aparatori ai Imperiului habsburgic) rezista atacurilor si ramane intacta.
In timpul revolutiei ce a cuprins aproape intreaga Europa la 1848, Sighisoara este martora luptelor dintre trupele interventioniste tariste si armata revolutionara ungara. Pe campia dintre Sighisoara si Albesti moare la 19 iulie 1849 poetul maghiar Petofi Sandor.
In ciuda celor doua razboia mondiale care au zguduit secolul XX, Sighisoara isi pastreaza intacte aproape toate cladirile sale emblematice si isi continua drumul prin timp.
In perioada interbelica, orasul devine resedinta judetului Tarnava Mare. In prezent face parte din judetul Mures.

Obiective turistice

Este foarte greu de enumerat principalele obiective tursitice ale Sighisoarei si, mai ales, este greu de stabilit o ierarhie a acestora.
Orasul intreg apare vizitatorului ca un adevarat muzeu, iar ” exponatele” sale sunt fermecatoare, atat prin individualitate, cat si prin conexiunea lor, prin atmosfera pe care o creaza impreuna.

Turnul cu ceas

Constructie emblematica a Sighisoarei si a Transilvaniei, Turnul cu ceas a fost construit in partea de est a platoului inferior al cetatii. Construit in scopuri militare pentru paza portii localitatii, Turnul a gazduit si Sfatul Cetatii pana in anul 1556. Aceasta dubla functie a conferit inca de a inceput turnului un aspect nu doar impresionant si puternic, ci si elegant.
Constructia are la baza o prisma dreptunghiulara, prezinta cinci nivele, care impreuna cu balconul si acoperisul piramidal au o inaltime de 64 m.

In 30 aprilie 1676 acoperisul este distrus de un puternic incendiu si va fi refacut in 1677 de catre mesterii Veit Gruber din Tirol si Filip Bonge din Salzburg. Reparat de mai multe ori (1775, 1804), acoperisul capata infatisarea actuala in anul 1894, cand vechea invelitoare a fost acoperita cu tigle multicolore smaltuite, iar pe fatada dinspre orasul de jos s-au pictat cele doua embleme si inscriptia.
Turnul primea la inceputul secolului al XVII-lea un orologiu prevazut dupa moda apuseana, cu statui din lemn infatisand pe zeii pagani ce personificau zilele saptamanii: Diana, Marte, Mercur, Jupiter, Venus, Saturn. si Soarele.
Actualul mecanism este realizat in 1906, iar motorul electric a fost adaugat in 1964. Din 1899 Turnul cu ceas adaposteste muzeul de istorie al orasului.
Programul de vizitare al muzeului este diferit in functie de sezon, astfel:
Intre 15 mai si 15 septembrie:
Luni: Inchis, Marti-vineri: 09-17,30, Sambata, duminca: 10-17,30.
Intre 16 septembrie si 14 mai:
Luni: Inchis, Marti-vineri : 10-15,30, Sambata, duminica: 10-15,30.

Turnul Fierarilor

Se afla in apropiera Bisericii Manastirii. Este construit in anul 1631, dupa un plan dreptunghiular si este unul din cele mai impunatoare si masive turnuri ale cetatii Sighisoara.

Biserica Mânăstirii

Zidita in dreapta Turnului cu ceas, a fost ridicata probabil in secolul XIII. In trecut facea parte dintr-o biserica a dominicanilor, astazi disparuta. Forma initiala nu s-a pastrat pana la noi, biserica suferind in timp numeroase transformari si renovari.
Privirea calatorului este atrasa imediat de tocul din piatra sculptata in stil renascentist, precum si de numeroasele covoare orientale din secolul XVII.

Biserica din Deal

Este situata in zona cea mai inalta a Dealului Cetatii. Acolo se ajunge urcand cele 175 de trepte ale Scarii Acoperite. Construita in 1345, Biserica impresioneaza prin stilul gotic. Arheologii au descoperit ca actuala biserica a fost ridicata pe temeliile unei foste capele romanice de pe la 1200. Reprezinta cel mai important monument arhitectonic al orasului. Patru dintre contrafortii exteriori sunt decorati cu sculpturi din piatra datand din secolul XIV.
In interior se remarca amvonul in stil gotic, strana mare a corului precum si placile de mormant executate de vestitul sculptor Elias Nicolai in secolul XVII.

Sala armelor

Situata in imediata apropiere a Turnului cu ceas, Sala Armelor prezinta cronologic evolutia armelor de la cele albe pana la cele de foc. Pot fi admirate palose, sabii de o mana si de doua maini,florete, sabii de cavalerie sau de parada. Sunt expuse de asemenea accesorii defensive: scuturi, armuri , coifuri, pieptare.
Prezenta lui Vlad Dracul la Sighisoara este si ea documentata in Sala Armelor. Piesele de artilerie sunt impresionante incepand cu asa-numita „orga a mortii’, archebuze, ghiulele etc.
Armele de foc apropiate oarecum celor moderne ofera vizitatorului posibilitatea de a observa pas cu pas evolutia acestor teribile intrumente de lupta. Flinte si pistoate cu cremene, cu fitil sau cu percutor se regasesc intre exponatele acestui interesant mini-muzeu.

Biserica leproşilor

A fost cladita in 1575 odata cu leprozeria. Deoarece leprosii nu aveau voie in biserica , pentru ei a fost ridicat in aceiasi perioada un amvon special, exterior , de unde se tineau slujbe celor afectati de aceasta boala.

Turnul frânghierilor

Construit in secolul al XiV-lea dupa un plan patrat, are o forma simpla si dimensiuni reduse. In 1630 este renovat si intaritin, fiind transformat mai tarziu in locuinta a paznicului cimitirului.
Zidul de incinta ce lega Turnul Franghierilor de Turnul Macelarilor s-a pastrat intact pana in anul 1994 permitand observarea fazelor successive de constructive realizate de-a lungul timpului.

Turnul Cojocarilor

Amplasat in partea de Vest a Sighisoarei, Turnul Blanarilor cum mai este numit, are o baza patrata si a fost ridicat in secolul al XIV-lea. Are patru etaje, ultimul fiind cel mai larg. Impresioneaza prin echilibrul desavarsit al proportiilor. Zidurile sunt sustinute de console intre care se deschid trei guri de pacura.

Catedrala Ortodoxă

In nordul orasului, pe unul din malurile Tarnavei, se gaseste monumentala Catedrala Ortodoxa, cu hramul Sfanta Treime, construita intre 1934-1937, in stil neoromanesc, de arhitectul Dumitru Petrescu Gopes. Pictura murala interioara, executata de Anastasie Demian, a fost refacuta intre 1980-1984.

Biserica romano-catolică

Este una din cele mai vizbilie constructii ale orasului. Arhitectura eclectica imbina cu eleganta stilurile neogotic si neoromanic. Biserica este compusa dintr-o nava cu lungimea de 30 m, cu absida semicirculara, un transept si un turn-clopotnita foarte inalt.

Şcoala din Deal

Pentru prima oara , scoala este pomenita intr-un document oficial la 1522. Documente indirecte insa ( matricolele Universitatii din Viena) demonstreaza ca Scoala din Deal functiona déjà la 1402.
Inca la 1564 Giovanandrea Gromo,in lucrarea sa Descrierea Transilvaniei, face referire la scoala orasului Sighisoara ce avea inca de pe atunci o indelungata traditie.
„Aceasta cetatuie este mai repede gratioasa decat fortificata. Aici este adapostita o scoala cu dascali vrednici pentru fiecare stiinta, care sunt intretinuti de comunitate.”

Scara Şcolarilor

Sau Scara Acoperita este una din atractiile Sighisoarei si totodata unul din elementele ce dau unicitate acestui oras.
Construita la 1654 de catre primarul Johann Both pentru a usura accesul catre Scoala din Deal, scara acoperita avea initial 300 de trepte. Astazi s-au pastrat numai 175 intrerupte de platforme late.

Casa Vlad Dracul

Acum transformata in restaurant cu atmosfera medieval, casa a apartinut se pare Voievodului Muntean Vlad Dracul. Dupa toate probabilitatile aici s-a nascut si fiul mijlociu al acestuia, Vlad, viitorul Tepes. Casa reprezinta un mare punct de atractie atat pentru cei interesati de absurdul mit al vampirului cat si pentru iubitorii de istorie adevarata aflati in cautarea vestigiilor legate de celebra familie a Draculestilor.

Casa cu Cerb

Aflata langa Casa Vlad Dracul, Casa cu cerb si-a capatat numele de la capul de cerb amplasat pe coltul din N-V al cladirii.
Pe zidul nordic, o inscriptie precizeaza ca, dupa ce a fost distrusa de incendiul din 1676, casa a fost reconstruita in 1691 de proprietarul ei, Michael Deli, unul dintre primarii Sighisoarei.
Mai tarziu, edificiul a trecut in proprietatea familiilor nobiliare Kelp von Sternburg si Csech von Sternheim, care au decorat interioarele in stilul specific secolului al XVIII-lea. In perioada 1997-2001, Asociatia Restauro Messerschmitt a demarat o spectaculoasa actiune de restaurare a Casei cu Cerb: au fost refacute tavanele casetate, repuse in valoare picturile interioare ale unei camere si reevidentiata inscriptia exterioara. In prezent, in Casa cu Cerb functioneaza o pensiune moderna, un cafe-restaurant si un centru cultural romano-german.

Festivalul Medieval Sighişoara

Sighisorenii au stiut dintotdeauna sa conserve sa aprecieze sis a fie mandri de istoria si traditiile lor. Acest lucru se poate vedea si astazi , mai cu seama in timpul renumitului festival medieval .Impus ca unul dintre principalele evenimente culturale ale Romaniei, festivalul ofera numerosului public venit din toate colturile tarii si ale lumii numeroase atractii: teatru, muzica, arte plastice, expozitii, dans, film, recital de poezie medievala, expozitie de carte, concerte pentru tineret si conferinte, spectacole de animatie stradala, concerte de seara, concerte corale, expozitie de costume medievale si cursuri de dans medieval.
Atmosfera unica din cadrul festivalului transforma practic intregul oras intr-un burg medieval si invaluie pe participanti cu acel aer magic al vremurilor in care se nasteau basmele.