Scriitori de marcă, la Zilele literaturii române

Zilele literaturii române la Innsbruck se desfășoară în zilele de 7 și 8 octombrie. La eveniment sunt invitați scriitorii Nora Iuga, Cătălin Dorian Florescu, Dana Grigorcea, György Dragomán și Ernest Wichner. Proiectul este organizat de Institutul Cultural Român de la Viena în colaborare cu Academia Științelor din Austria și Literaturhaus am Inn, informează Agerpres.

Nora Iuga este poetă, prozatoare și traducătoare, membră a Uniunii Scriitorilor din România. Autoare a mai multor volume de poezie — Vina nu e a mea (1968), Captivitatea cercului (1970), Scrisori neexpediate (1978), Opinii despre durere (1980; Premiul USR), Inima ca un pumn de boxeur (1982, 2000), Piața cerului (1986), Cîntece (1989), Dactilografa de noapte (1996; Premiul USR), Autobuzul cu cocoșați (2002), Cîinele ud e o salcie (2013) — și de proză — Săpunul lui Leopold Bloom (1993, 2007; Premiul USR), Sexagenara și tînărul (2000, 2004, 2012; Premiul USR; Premiul revistei Cuvîntul), Fasanenstraße 23 — O vară la Berlin (2001), Hai să furăm pepeni (2009, 2015), Berlinul meu e un monolog (2010), Harald și luna verde (2014)—, precum și a poemului-roman Fetița cu o mie de riduri (2005; Premiul revistei Cuvîntul). În 2007 a primit Premiul Friedrich Gundolf, oferit de Deutsche Akademie für Sprache und Dichtung, o distincție acordată celor care aduc servicii speciale în promovarea literaturii germane în lume. I s-au tradus romanele Sexagenara și tînărul (Germania, Spania, Italia, Franța, Slovenia, Bulgaria), Săpunul lui Leopold Bloom (Bulgaria), Hai să furăm pepeni (Bulgaria) și volumele de poezie Capricii periculoase (antologie, în Germania și Slovenia), Autobuzul cu cocoșați (Germania), Poem de octombrie (Germania), Inima ca un pumn de boxeur (Franța), O inimă venind pe picioroange (Elveția).

Cătălin Dorian Florescu (n. 1967, Timișoara) a părăsit România în 1982 și s a stabilit la Zurich, unde a studiat psihologia. A lucrat șase ani ca psihoterapeut în domeniul reabilitării persoanelor toxicodependente. A publicat romanele Wunderzeit (2001, distins cu premiile Cartea de Limbă Germană a anului din partea Fundației Elvețiene Schiller, ‘Un an plătit de viață’ din partea orașului Zurich și Chamisso din partea Academiei din Bayern pe anul 2002; trad. rom. Vremea minunilor, Polirom, 2005, 2013), Der kurze Weg nach Hause (2002, Premiul Anna Seghers pe 2003; trad. rom. Drumul scurt spre casă, Polirom, 2006), Zaira (2008; trad. rom. Zaira, Polirom, 2010, 2012) și Jacob beschließt zu lieben (2011, Swiss Book Prize, cea mai bună carte a anului 2011 în Elveția, cu 80.000 de exemplare vândute în spațiul de limbă germană; trad. rom. Jacob se hotărăște să iubească, Polirom, 2012, 2014).

Dana Grigorcea s-a născut în 1979 la București. A urmat cursurile Facultății de Filologie germană și olandeză la București și Bruxelles, studiind apoi, tot la Bruxelles, regie de teatru și film. În prezent trăiește în Elveția. În 2011 a publicat primul roman, la editura Kameru din Zürich, sub titlul Baba Rada.Viața e trecătoare ca părul (Baba Rada, Das Leben ist vergänglich wie die Kopfhaare). În cadrul Zilelor Literaturii Germane desfășurate în iulie 2015 la Klagenfurt, autoarei i-a revenit premiul televiziunii austriece 3Sat pentru volumul Sentimentul primar al nevinovăției apărut la editura elvețiană Dorlemann.

Gyorgy Dragoman este unul dintre cei mai apreciați și mai traduși scriitori maghiari contemporani. Născut în 1973 la Târgu Mureș, viitorul prozator s-a stabilit în 1988 în Ungaria, împreună cu familia. A studiat filosofia și literatura engleză la ELTE, în Budapesta, și a lucrat la o teză de doctorat despre proza lui Samuel Beckett, traducând în același timp din operele lui Beckett, James Joyce, Ian McEwan, Irvine Welsh. Dragoman a debutat în 2002 cu volumul A pusztitas konyve (Cartea desfacerii), care a primit premiul Sandor Brody, urmat în 2003 de piesa de teatru Nihil și în 2005 de romanul A feher kiraly (Regele alb, Polirom, 2008). Regele alb a fost distins în Ungaria cu premiile Tibor Dery și Sandor Marai și a fost tradus în peste treizeci de limbi, în prezent existând și un proiect de ecranizare a cărții în Marea Britanie.