Condamnații cu pedepse până în cinci ani vor fi grațiați!

Ministerul Justiţiei a elaborat două acte normative privind graţierea şi modificarea Codului Penal pentru punerea în concordanţă cu hotărârile CCR. Proiectul de ordonanţă care a fost elaborat şi care ar urma să intre în vigoare la 18 februarie vizează doar faptele comise până la data de 18 ianuarie 2017.

Proiectul Ordonanței de urgență privind graţierea unor pedepse a fost publicat pentru dezbatere publică pe site-ul Ministerului Justiţiei.

Se înjumătăţesc pedepsele cu închisoare aplicate persoanelor care au împlinit vârsta de 60 ani, femeilor însărcinate (gravide) sau persoanelor care au întreţinere minori cu vârsta de până la 5 ani. Totodată, se înjumătăţesc sau, după caz, se reduc cu restul de pedeapsă neexecutat pedepsele cu închisoare aplicate persoanelor care, conform expertizei medico-legale emisă de instituţiile abilitate sunt diagnosticate cu boli incurabile în faze terminale.

Graţierea nu se aplică persoanelor care săvârşesc infracţiuni cu violenţă, împotriva siguranței naționale, infracțiuni de corupție, împotriva persoanei, etc., în stare de recidivă.

Nu beneficiază de graţiere cei care au săvârşit infracţiuni contra siguranței statului, de omor, violuri sau acte de agresiune sexuală, acte sexuale cu minori, incest, cei care au falsificat bani. Sunt EXCLUSE de la graţiere şi infracţiunile de corupţie precum luare sau dare de mită, traficul de influenţă sau cumpărarea de influenţă.

Persoanele graţiate care în decurs de trei ani săvârșesc cu intenţie o infracţiune, vor executa, pe lângă pedeapsa stabilită pentru acea infracţiune şi pedeapsa sau restul de pedeapsă rămas neexecutat ca urmare a aplicării prezentei legi.

Potrivit notei de fundamentare a proiectului, graţierea are ca efect doar asupra executării totale sau parţiale a unei pedepse aplicate de instanţele judecătoreşti, existând şi posibilitatea ca, în eventualitatea săvârşirii unor altor fapte penale, graţierea să poată fi revocată.

„Necesitatea promovării ordonanței de urgență este determinată, pe de o parte, de iminența aplicării unor sancțiuni de către CEDO, iar, pe de altă parte, de condițiile deosebit de grele și degradante în care sunt obligațe să trăiasca persoanele condamnate la pedeapsa închisorii”, se mai arată în nota de fundamentare.

Ministrul Justiţiei, Florin Iordache, explicase anterior în linii mari ce conţin cele două proiecte de acte normative privind graţierea şi modificarea Codului Penal.

„Ministerul Justiţiei a elaborat două acte normative, care sunt în dezbatere publică. Acestea au fost finalizate ieri (marţi, n.r.) au fost trimise spre consultare la CSM, Înalta Curte şi Parchetul General. Cele două acte vizează graţierea, nu amnistia, graţiere care nu vizează fapte de corupţie, fapte grave şi care vizează recuperarea prejudiciului. Al doilea act normativ vizează punerea în concordanţă a Codului Penal cu hotărâri ale CCR, care a stabilit ca anumite fapte să fie mai bine precizate în Codurile Penale. Când vom avea avizele de susţinere sau nesusţinere, cu modificări sau nu, vom relua discuţia şi vom intra cu ele în guvern. Ce apare în spaţiu public legat de modificarea Codului Penal sunt nişte proiecte pe care şi le-a asumat Parlament. Singurul lucru asumat de Ministerul Justiţiei este punerea în concordanţă a deciziilor CCR cu legislaţia în vigoare”, a explicat Florin Iordache.

Premierul Sorin Grindeanu a subliniat că ordonanţa de modificare a Codului Penal nu va dezincrimina abuzul în serviciu şi conflictul de interese şi că nu vor fi graţiate persoane condamnate, printre altele, pentru fapte de violenţă, corupţie sau crimă organizată.

Explicaţiile lui Iordache şi Grindeanu au venit după şedinţa de Guvern prezidată de preşedintele Klaus Iohannis şi în care existau informaţii potrivit cărora ar fi urmat să fie adoptată ordonanţa de urgenţă privind graţierea. Aceasta nu a fost, însă, inclusă pe ordinea de zi, Grindeanu şi Iordache explicându-i preşedintelui într-o întâlnire ce a precedat şedinţa de Guvern că proiectul va intra în Guvern doar după ce va primi avizele consultative din partea instituţiilor abilitate.

S-a angajat ca aceste chestiuni să nu fie băgate peste noapte în nicio şedinţă, ci imediat ce documentele vor fi semnate, să fie puse în transparenţă, adică să fie date spre consulatare tuturor instituţiilor prevăzute de lege, CSM, organiaţii ale profeioniştilor, ale judecătorilor şi bineînţeles opiniei publice. Este obligatoriu să respectăm aceste chestiuni şi, subliniez, înainte să ajung eu dl. ministru analizase cu maximă responsabilitate aceste chestiuni şi astfel în 20 de minute am ajuns la consens, pentru că toţi dorim să avem un stat de drept şi să respectăm normele şi românii”, a punctat Klaus Iohannis.