Iordache și Nicolicea își umflă mușchii în Parlament

„Comisiile de anchetă pot cita orice persoană care lucrează în cadrul Guvernului sau în cadrul celorlalte organe ale administrației publice și poate avea cunoștință despre o faptă sau o împrejurare de natură să servească la aflarea adevărului în cauza care formează obiectul activității comisiei. Persoanele citate sunt obligate să se prezinte în fața comisiei de anchetă parlamentară. În cazul refuzului nemotivat de a răspunde solicitărilor comisiei de anchetă, aceasta poate propune sesizarea conducătorului autorității sau instituției unde își desfășoară activitatea persoana citată, în vederea aplicării în mod corespunzător a prevederilor regulamentelor de organizare și funcționare a instituției respective, sau poate propune sesizarea organelor de urmărire penală pentru infracțiunea prevăzută de articolul 267 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal cu modificările și completările ulterioare”, se arată în propunerea legislativă.

Art. 267 Cod Penal pedepseşte nesesizarea faptelor de serviciu cu caracter penal, odată ce funcţionarul a luat cunoştinţă de ele.

Funcţionarul public care, luând cunoştinţă de săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală în legătură cu serviciul în cadrul căruia îşi îndeplineşte sarcinile, omite sesizarea de îndată a organelor de urmărire penală se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă.

Potrivit proiectului, comisiile de anchetă parlamentară pot invita orice altă persoană care poate avea cunoștință despre o faptă sau o împrejurare de natură să servească la aflarea adevărului în cauza care formează obiectul activității comisiei și care acceptă să fie audiată.

„Persoana invitată poate răspunde și în scris comisiei de anchetă parlamentară, furnizând informațiile solicitate sau poate transmite prin poștă documente sau celelalte mijloace de probă pe care le deține și care sunt utile comisiei de anchetă. Refuzul persoanelor invitate la comisia de anchetă de a furniza informațiile solicitate sau de a pune la dispoziția acesteia celelalte documente sau mijloace de probă deținute, utile activității comisiei, poate fi considerat ca obstrucționare sau împiedicare a aflării adevărului și poate constitui temei pentru sesizarea organelor de urmărire penală”, se mai arată în propunerea legislativă.

Proiectul legislativ urmează să modificare atât Statutul deputaților și senatorilor, cât și Regulamentul activităților comune ale Camerei Deputaților și Senatului.

Secretarul Camerei Deputaților, Ioana Bran, a declarat marți că la Birourile permanente reunite au fost depuse două propuneri cu privire la comisiile de anchetă, una dintre ele referindu-se la posibilitatea Parlamentului de a înființa o comisie de anchetă chiar dacă există o anchetă a Parchetului în paralel.

„În cadrul ședinței Birourilor permanente reunite de astăzi (marți — n.r.) ale celor două Camere a fost și o notă cu privire la inițiativele legislative de competența ședințelor comune ale Camerei Deputaților și Senatului. Această notă cu inițiativele legislative este transmisă către Comisia de statut. Este vorba de două propuneri legislative privind completarea articolului 9 din Legea 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor și un proiect de hotărâre privind modificarea și completarea articolului 9 al Regulamentului activităților comune ale Camerei Deputaților și Senatului. Aceste două propuneri sunt înaintate Comisiei pentru statut, până vineri există termen pentru depunerea amendamentelor, după care se va întocmi un raport și va ajunge în plenul comun. Mai exact, prima propunere prevede modificarea unui articol din Regulamentul celor două Camere privind comisiile de anchetă, și anume inițiatorii propun ca să fie posibilă o comisie de anchetă chiar dacă există o anchetă a Parchetului în paralel”, a explicat Ioana Bran, la finalul ședinței Birourilor permanente reunite. Cealaltă propunere prevede că persoanele care sunt chemate la audieri sunt obligate să vină la aceste comisii de anchetă.