Expoziție de cărți vechi, la Biblioteca Academiei

O expoziţie cu cărţi rare şi vechi, din secolele XVI-XIX, care fac parte din fondul Bibliotecii Academiei Române din Cluj-Napoca, a fost deschisă pentru public luni, de Ziua Naţională a Culturii.

Cel mai vechi exponat este un ”Tetraevanghel” tipărit în 1561, la Braşov. Cărţile expuse, care se numără printre cele mai valoroase manuscrise al bibliotecii, sunt scrise în limba română, însă cu diferite caractere – chirilice sau latine – şi sunt împodobite cu desene.

„Expoziţia marchează momentele însemnate de evoluţie a scrisului în limba română de-a lungul a patru secole, din secolul al XVI până în al XIX-lea. Sunt expuse, în premieră, cărţi vechi tipărite şi manuscrise unicat, scrise în limba română cu diferite caractere: chirilice cursive, chirilice care imită tiparul, latine etimologizante, de tranziţie, şi latine. Cel mai vechi exponat este ‘Tetraevanghel’ tipăritură coresiană din 1561 la Braşov, volumul fiind expus pentru prima oară. De asemenea, în expoziţie mai este prezentat un ‘Arhieraticon trilingv’, din secolul al XVII-lea, scris în Ţara Românească, în limbile slavonă, româneşte şi greceşte”, a spus Bogdan Crăciun, şef de departament în cadrul Bibiliotecii Academiei din Cluj-Napoca.

Un alt scop al expoziţiei – şi un criteriu de alegere a cărţilor – a fost al prezentării principalele centre tipografice de pe teritoriul României, care se aflau la Braşov, Blaj, Bucureşti, Iaşi, Govora, Râmnicu Sărat sau Cluj.

La rândul său, directorul Bibliotecii Academiei Române Cluj-Napoca, Sorin Crişan, a explicat că această expoziţie prezintă vizitatorului începuturile culturii scrise româneşti. Cărţile expuse fac parte din fondul creat odată cu Biblioteca Academiei, la începutul anilor ’50.

„Expoziţia doreşte să sublinieze un fenomen cultural specific, cel al scrisului dătător de contur culturii şi civilizaţiei româneşti. Scrisul românesc face ca fiecare dintre noi şi noi toţi împreună să devenim parte a unei culturi şi a unei naţiuni. Cultura română este egală cu oricare altă cultură din lume”, a afirmat Sorin Crişan.

Din expoziţie mai fac parte manuscrise precum ”Pravilă aleasă” a lui Eustratie Logofătul, tipărită la Iaşi în 1632, ”Cazania lui Varlaam” din 1671 – 1672, ”Învăţăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Theodosie” – 1714-1716, ”Pâinea pruncilor”, scrisă de Barany Paul şi apărută la Alba-Iulia în 1702, sau ”Elegia XXV” a lui Gheorghe Şincai, din 1804.