Juncker răspunde scrisorii premierului Dăncilă

Jean-Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene, a răspuns scrisorii premierului Viorica Dăncilă, care solicita clarificarea adresei din 2012, transmisă de CE ministrului Justiţiei de atunci, Mona Pivniceru, în care cerea detalii despre anumite dosare.

Preşedintele CE, Jean Claude Juncker, a explicat în scrisoarea trimisă Vioricăi Dăncilă că întrebările adresate de CE în scrisoarea trimisă ministrului Justiţiei în 2012 aveau scopul de a ajuta la pregătirea unei misiuni tehnice a Comisiei Europene, în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) şi că CE nu a cerut informaţii legate de fondul cauzelor şi nu a intervenit niciodată în gestionarea cazurilor individuale.

„Am citit cu atenţie scrisoarea dumneavoastră din 21 martie 2018 în care aţi solicitat clarificări cu privire la o scrisoare din octombrie 2012 din partea Comisiei către ministrul de Justiţie al României. Permiteţi-mi mai întâi să reiterez importanţa pe care o am pentru a lucra împreună şi, în special, pentru a intensifica punerea în aplicare a celorlalte recomandări ale Mecanismului de Cooperare şi Verificare. Am încredere că acest mesaj a fost clar atât la întâlnirea noastră din 21 februarie, cât şi la vizita prim-vicepreşedintelui Timmermans, din 1 martie 2018”, arată Juncker în scrisoarea transmisă premierului Dăncilă, potrivit News.ro.

Preşedintele Comisiei Europene spune că Mecanismul de Cooperare şi Verificare a implicat de la început contacte strânse şi, mai important, cooperarea între Comisie şi autorităţile române.

„Corespondenţa din urmă cu şase ani la care vă referiţi a făcut parte din schimburile dintre Comisie şi Ministerul Justiţiei în cadrul Mecanismului şi a intrat într-o fază de monitorizare intensificată ca urmare a angajamentelor specifice făcute de Guvernul român în iulie 2012 (scrisoarea din 17 Iulie 2012). Întrebările au fost concepute pentru a ajuta la pregătirea unei misiuni tehnice în noiembrie 2012 şi veţi observa că CE nu a solicitat informaţii referitoare la fondul cauzelor. Comisia nu a intervenit niciodată în tratarea cazurilor individuale. Unul dintre criteriile specifice ale Mecanismului este «Bazându-ne pe progresele înregistrate deja, continuăm să desfăşurăm investigaţii profesionale şi nepartizane privind acuzaţiile de corupţie la nivel înalt». Acest lucru ar putea fi evaluat doar prin primirea tipului de informaţii solicitate în scrisoare. Mai precis, unul dintre domeniile de îngrijorare la momentul respectiv a fost fiabilitatea gestionării cazurilor de corupţie la nivel înalt şi, mai exact, dacă astfel de cazuri au progresat până la pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti definitive. Întârzierile procedurale au fost identificate în acel moment ca fiind o sursă de îngrijorare, în special cu riscul ca termenele de prescripţie să poată apărea înainte de încheierea cazurilor. Acest lucru explică de ce Comisia solicita informaţii cu privire la situaţia actuală şi la etapele procedurale care urmează, informaţii care în mod normal sunt deja accesibile publicului. În raportul din ianuarie 2013, Comisia a fost în măsură să salute tratarea cauzelor de către instanţe. Întrucât Comisia continuă să primească o imagine de ansamblu necesară asupra activităţilor sistemului judiciar român, inclusiv în ceea ce priveşte tratarea cazurilor de corupţie la nivel înalt, accentul pus anterior asupra gestionării cazurilor nu mai era considerat ca fiind centrală în exerciţiul de raportare”, spune Juncker.

De asemenea, preşedintele CE reafirmă în scrisoarea transmisă premierului român că „independenţa sistemului judiciar al României şi capacitatea sa de a lupta eficient împotriva corupţiei reprezintă pietrele de temelie ale unei Românii puternice în Uniunea Europeană”.

„Consider că ar trebui să ne concentrăm asupra aspectelor viitoare şi asupra asigurării progresului necesar pentru atingerea obiectivului nostru comun de încheiere cu succes a Mecanismului, completând recomandările rămase”, arată Juncker în finalul scrisorii sale.

„Preşedintele Juncker i-a răspuns pe 4 aprilie scrisorii trimite de premierul Viorica Dăncilă pe 21 martie. Preşedintele Juncker explică, în scrisoarea sa, contextul discuţiilor din trecut la care face referire Prim-ministrul român, care servesc colectării de informaţii legate de gestionarea dosarelor de corupţie la nivel înalt, un criteriu important al Mecanismulului de Verificare şi Cooperare (MCV). Preşedintele Juncker a reamintit, în scrisoarea sa, importanţa cooperării pentru a îndeplini celelalte criterii din MCV şi a profitat de ocazie pentru a reitera că independenţa sistemului judiciar din România şi abilitatea de a lupta eficient împotriva corupţiei sunt bazele unei Românii puternice în Uniunea Europeană”, a afirmat preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, potrivit unui comunicat de presă al Reprezentanţei Comisiei Europene remis Mediafax.

Premierul Viorica Dăncilă i-a cerut, în scrisoarea transmisă lui Jean Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene, clarificarea adresei din 2012, transmisă de CE ministrului Justiţiei de la acel moment, Mona Pivniceru, şi care conţine 21 de cerinţe adresate de instituţia europeană Guvernului, inclusiv solicitări concrete, directe, privind anumite cauze penale. În document Viorica Dăncilă a solicitat ca forul european să spună dacă documentul din 2012 ce presupune ingerinţe în justiţie e unul autentic.

„Este esenţial pentru colaborarea noastră instituţională şi pentru consolidarea funcţionării justiţiei în România să lămurim dacă documentul atribuit Comisiei Europene este unul autentic, asumat instituţional, şi dacă este singurul document de acest fel, de natură să aducă ingerinţe în funcţionarea justiţiei şi separaţia puterilor în stat (…) Consider că se impun clarificări urgente, domnule preşedinte Juncker, cu atât mai mult cu cât, la solicitarea mea, ministrul Justiţiei, domnul Tudor Toader, m-a informat că transmiterea unor astfel de cerinţe imperative autorităţilor române de către Comisia Europeană a constituit o practică repetată”, se arată în scrisoarea transmisă de Viorica Dăncilă pe 21 martie 2018.

Redăm integral scrisoarea transmisă de premierul României:

„În calitate de prim-ministru al Guvernului României, am responsabilitatea să apelez la toate pârghiile legale şi morale pentru protejarea şi promovarea României ca stat democratic în care funcţionează separaţia puterilor în stat, independenţa justiţiei şi în care sunt garantate drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţeanului.

Domnia legii şi apărarea statului de drept sunt pilonii fundamentali ai consolidării oricărei societăţi democratice, aşa cum este cea a ţării mele. Este convingerea mea, a Guvernului României şi a tuturor celor care împărtăşesc valorile democratice.

Din aceste considerente şi având în vedere convingerile noastre comune, mă adresez dumneavoastră, domnule preşedinte, în legătură cu un subiect care preocupă şi îngrijorează opinia publică din România. Mă refer la o scrisoare atribuită Comisiei Europene, datată 10 octombrie 2012, transmisă ministrului Justiţiei de la acel moment, doamna Mona Pivniceru, care conţine 21 de cerinţe adresate de instituţia europeană Guvernului României referitoare la Mecanismul de Cooperare şi Verificare. Între aceste cerinţe se regăsesc şi solicitări concrete, directe, privind anumite cauze penale şi anumite persoane cercetate penal pentru săvârşirea unor infracţiuni de corupţie şi de abuz în serviciu, respectiv George Becali, Adrian Năstase, Şerban Alexandru Brădişteanu, George Copos, Tudor Alexandru Chiuariu, Ion Dumitru, Decebal Traian Remeş, Cătălin Voicu, Dan Voiculescu.

Având în vedere relaţia de parteneriat construită de România cu Uniunea Europeană, relaţie bazată pe transparenţă şi încredere, vă adresez, domnule preşedinte, rugămintea de a clarifica aspectele de fapt şi de drept cu privire la documentul în cauză. Este esenţial pentru colaborarea noastră instituţională şi pentru consolidarea funcţionării justiţiei în România să lămurim dacă documentul atribuit Comisiei Europene este unul autentic, asumat instituţional, şi dacă este singurul document de acest fel, de natură să aducă ingerinţe în funcţionarea justiţiei şi separaţia puterilor în stat. Îmi exprim convingerea că în scurt timp, prin implicarea dumneavoastră directă, vom avea posibilitatea să înţelegem raţiunile, motivele şi criteriile care au stat la baza întocmirii de către reprezentanţii Comisiei Europene a acestei liste nominale, modalitatea în care informaţiile solicitate şi obţinute de către instituţia europeană au contribuit la analizarea şi, mai ales, la evaluarea progreselor înregistrate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare.

Consider că se impun clarificări urgente, domnule preşedinte Juncker, cu atât mai mult cu cât, la solicitarea mea, ministrul Justiţiei, domnul Tudor Toader, m-a informat că transmiterea unor astfel de cerinţe imperative autorităţilor române de către Comisia Europeană a constituit o practică repetată.

Sunt ferm convinsă că răspunsul dumneavoastră va include detalii relevante şi utile, care să ne permită, în continuare, obţinerea de rezultate semnificative în cadrul MCV, întemeiate pe valorile respectării democraţiei, statului de drept, drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţeanului, într-o societate caracterizată prin lipsa oricărei discriminări, justiţie, dreptate, adevăr şi egalitate în drepturi.

Am încredere deplină în menţinerea unui dialog efectiv, echilibrat şi eficient cu dumneavoastră, în urma căruia statul de drept şi justiţia din România să fie mai puternice şi mai bine consolidate, în spiritul principiilor şi valorilor europene care ne unesc.

Din considerentele menţionate mai sus şi având în vedere progresele făcute de România în domeniul justiţiei, subliniez, din nou, domnule preşedinte, că se impune ridicarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare, pentru a îndepărta orice urmă de îndoială şi pentru a nu afecta credibilitatea relaţiei noastre de parteneriat”, a scris Dăncilă.