Peste 2% din populaţia României suferă de psoriazis

Cu ocazia Zilei Mondiale de Luptă împotriva Psoriazisului, Societatea Română de Dermatologie atrage atenţia cu privire la consecinţele severe ale psoriazisului – o boală cronică, sistemică, care afectează nu doar pielea, ci şi alte organe, ducând frecvent la complicaţii. În continuarea demersului de conştientizare din cadrul campaniei „PSO, dincolo de piele – Acceptă-mă, susţine-mă, apropie-te!”, Societatea Română de Dermatologie transmite mesajul că psoriazisul nu este o boală contagioasă şi subliniază necesitatea unui management adecvat al afecţiunii, în vederea creşterii calităţii vieţii pacientului.

Sunt peste 400.000 de persoane cu psoriazis în România (aproximativ 2% din populație) şi 125 de milioane de persoane în întreaga lume – psoriazisul a fost declarat de către Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a 5-a cea mai importantă boală cronică netransmisibilă, împreună cu boli precum diabetul, cancerul, bolile cardiovasculare sau respiratorii. Este o afecţiune complexă, cu multe boli asociate şi manifestările sale se regăsesc dincolo de suprafața vizibilă a pielii. Ca urmare a stigmei asociate, boala are implicații severe la nivel psihosocial şi profesional, persoanele cu psoriazis fiind uneori discriminate şi izolate.

• 43% dintre bolnavi consideră că psoriazisul este o ”ruşine socială”
• 60% dintre pacienţi suferă de episoade depresive
• 1 din 3 bolnavi a avut un gând suicidal într-un anumit moment
• 50% dintre pacienţi relatează o calitate a vieţii scăzută din cauza discriminării la locul de muncă
• 62% dintre pacienţi se confruntă cu probleme financiare din cauza bolii4

Psoriazisul prezintă consecinţe extrem de importante şi la nivel socio-economic: pacienţii cu psoriazis sever ratează anual în medie între 3 şi 26 de zile de muncă, în timp ce 23% dintre aceştia afirmă că psoriazisul a influenţat alegerea unei cariere profesionale.

Buna gestionare a psoriazisului şi soluţii de tratament

În vederea unui bun management al bolii, care să permită pacientului să ducă o viaţă normală, diagnosticarea precoce joacă un rol extrem de important. În baza leziunilor cutanate, medicul dermatolog este cel care poate stabili diagnosticul şi numai cu ajutorul său boala se poate ţine sub control.

Prin urmarea tratamentului potrivit, care constă de la tratamente locale până la cele mai noi soluţii de tratament biologic, administrat doar la recomandarea medicului, şi prin vizitele regulate la medic, leziunile pot dispărea. Stilul de viaţă joacă, de asemenea, un rol foarte important în procesul de gestionare a psoriazisului şi constă într-o dietă echilibrată, mişcare, gestionarea stresului şi o stare mentală pozitivă.

„Psoriazisul este mai mult decât o boală de piele, este o afecţiune care trece de bariera tegumentului şi are multe comorbidităţi. Astfel, un pacient cu psoriazis vulgar riscă să aibă o gravitate a bolii asociate de câteva ori mai mare decât un pacient fără această afecţiune. De aceea, în tratarea sa, nu trebuie neglijat consultul interdisciplinar, având medicul dermatolog drept pilon central. Peste 2% la sută din populaţia României suferă de psoriazis, însă estimăm că numărul real de bolnavi este mult mai mare şi, în momentul de faţă, este în desfăşurare un studiu despre prevalenţa reală a bolii care se va încheia la jumătatea anului viitor.

O analiză la nivelul ţării arată că avem unul dintre cele mai bun registre de psoriazis vulgar, incluzând peste 7.000 de pacienţi, acesta fiind poate şi unul dintre cele mai bune registre de boală din ţară. Psoriazisul poate fi controlat şi tratat dacă este bine gestionat şi, din fericire, există din ce în ce mai multe soluţii de tratament biologic. La acest capitol, România stă la fel de bine precum alte ţări, cum ar fi Germania şi Franţa şi putem să le oferim pacienţilor cele mai noi terapii pentru psoriazis. Tratamentele sunt accesibile, sunt compensate, multe dintre acestea fiind gratuite. Tot ceea ce trebuie să facă pacienţii este să se prezinte la medic şi să asculte sfaturile de specialitate”, explică dr. Alin Nicolescu, medic primar dermatovenerologie, Secretar General al Societăţii Române de Dermatologie.

În acest an, Societatea Română de Dermatologie continuă eforturile de conştientizare publică asupra psoriazisului, în cadrul campaniei „PSO, dincolo de piele – Acceptă-mă, susţine-mă, apropie-te!”, lănsată în urmă cu doi ani. Cu implicarea bloggeriţei Anei Morodan, în calitate de ambasador al campaniei, a fost realizat un experiment social menit să surprindă reacţiile oamenilor atunci când intră în contact cu o persoană care suferă de psoriazis. Experimentul a fost realizat cu scopul de informare a publicului larg şi, totodată, de conştientizare a implicaţiilor serioase ale bolii, iar filmele de conștientizare ilustrează reacțiile negative ale oamenilor în relație cu o persoană cu psoriazis.

„Când vorbim despre impactul psoriazisului nu trebuie să omitem un alt aspect important: cel psihosocial. Pentru că este considerată în mod greşit o boală transmisibilă, pacienţii sunt discriminaţi şi izolati. De aceea, mesajul campaniei << PSO, dincolo de piele – Acceptă-mă,
susţine-mă, apropie-te!>> este: psoriazisul nu este o boală contagioasă. Stigma asociată afectează viaţa pacienţilor pe toate planurile, psihologic, social, dar şi profesional. Aceștia ajung să resimtă ruşine, furie, îngrijorare şi jenă şi, potrivit unui studiu efectuat în Marea Britanie, 1 din 3 pacienţi a avut la un moment dat un gând suicidal.

 În plus, jumătate dintre ei sunt discriminaţi la locul de muncă, iar absenteismul conduce la un impact puternic la nivel economic în societate. Statisticile sunt îngrijorătoare şi ne arată cât de important este să avem grijă ca aceşti oameni să aibă o viaţă absolut normală şi să fie integraţi în societate”, adaugă dr. Alin Nicolescu.

 „Impactul resimțit, în calitate de persoană cu psoriazis, este puternic nu doar fizic, ci și la nivel emoțional, pentru că boala te afectează pe toate planurile. Psoriazisul afectează de la modul în care te percepi tu pe tine însuți, până la alegerea și practicarea unei meserii, de la modul în care relaționezi cu persoanele apropiate, la modul în care îți petreci timpul liber. Ajungi inevitabil să te gândești cum vor reacționa membrii familiei, prietenii dar și colegii de la locul de muncă, așa că boala poate să îți controleze alegerile în viață, iar episoadele de depresie te pot împiedica să îți desfășori activități care pentru alții pot părea banale”, a declarat Rozalina Lăpădatu, Președinte al Asociației Pacienților cu Afecțiuni Autoimune şi pacient cu psoriazis.

Pe platforma https://www.psoriazis.info/ şi pagina de Facebook Afla totul despre PSO, persoanele cu psoriazis, dar şi toți cei interesaţi, pot afla mai multe despre boală, pot adresa întrebări medicilor, primesc sfaturi din partea specialiştilor sau îşi pot împărtăşi povestea.

Psoriazisul este o afecţiune cutanată cronică, care apare pe un fond genetic, sub influenţa anumitor factori declanşatori. Boala afectează în proporţii egale la femei şi bărbaţi, vârsta medie de debut fiind în general situată în intervalul 15-30 de ani, însă poate să apară la orice vârstă, inclusiv la copii. Cauzele exacte ale psoriazisului nu sunt cunoscute. Este însă confirmat faptul că boala este legată de sistemul imunitar şi că există o predispoziţie genetică de a dezvolta această afecţiune, iar stresul mental şi emoţional este un factor important care determină exacerbarea bolii.

Printre cele mai comune simptome se numără: leziuni roşii, inflamate, la nivelul pielii, cu forme şi dimensiuni variate, bine delimitate; scuame (cruste) alb-sidefii la nivelul leziunilor, care se detaşează cu uşurinţă; piele uscată, uneori poate crăpa şi sângera; senzaţie de mâncărime, iritaţie sau arsură. Zonele pe care apar de obicei leziunile sunt coatele, genunchii, scalpul, regiunea lombară a spatelui. În anumite cazuri, psoriazisul se poate extinde şi la nivelul unghiilor sau palmelor sau pe oricare regiune corporală.

Despre Societatea Română de Dermatologie

Asociaţia profesională şi ştiinţifică a medicilor dermatovenerologi din România, Societatea Română de Dermatologie (SRD) marchează anul acesta 90 de ani de activitate. Colaborează strâns cu Academia Europeană de Dermatovenerologie (EADV) şi este partener al Asociaţiei Europene Dermatologie şi Oncologie (EADO).