Majorările salariale din sistemul de Sănătate nu au eliminat șpaga!

On ian. 15, 2019 0

Datele INS arată că în 4 ani salariile nete din învățământ au crescut cu 84%. Şi în Sănătate salariile s-au majorat la nivelul anului 2020, la care s-au adăugat alte beneficii importante. Cu toate acestea, profesorii se plâng că majorările au fost absorbite de creşterea preţurilor, situaţie confirmată de INS, iar sindicatele din Sănătate cer ministrului măsuri pentru combaterea şpăgii, deoarece majorările salariale nu au schimbat situaţia din sistemul sanitar.

Salariul mediu net din Educație a fost, în noiembrie 2018, de 2.877 de lei, potrivit datelor publicate vineri de Institutul Național de Statistică. În urmă cu exact 4 ani, în luna noiembrie 2014, potrivit datelor publicate atunci de INS, salariul mediu net în Învățământ era de 1.567 de lei. Între cele două momente salariul a crescut cu 84%, iar inflația a erodat 4,85% din această creștere, potrivit datelor transmise de INS. Din februarie, se adaugă 25% la salariu, iar în decembrie s-a introdus un aşa numit sport de suprasolicitare de 10%.

Mai multe cadre didactice au scris mesaje în care prezintă ceea ce ei numesc „situația reală a profesorilor”. Am ales să publicăm două dintre aceste scrisori trimise redacției Edupedu.ro. În prima, un profesor titular cu 10 ani vechime a detaliat cheltuielile și costurile pe care le are, raportat la venituri, în încercarea de a explica în ce situație se află el și colegii săi din învățământ.

”Nu sunt genul de om care se gândește la bani, însă mă supără faptul că, de multe ori, se spune că noi avem salarii mari, că vrem bani mulți. Eu am noroc. Locuiesc la țară, dar până la școală conduc cu maşina mea 30 de kilometri, pentru că alt transport nu am. Personal, dau undeva la 400 de lei pe navetă. Și colegele mele care vin de la 60 de kilometri dau cam tot atât pe abonamente. Avem noroc că se decontează, însă sunt localități unde primaria nici nu vrea să audă.

Dacă plătesc apa, lumina, internetul, consumabilele pentru școală (cartuș imprimantă, topuri de coli de hârtie xerox), transportul până la școală, ajung undeva la 1.500 de lei pe lună. Cu restul de 1.400 de lei (menționez că am ore suplimentare, fără ore suplimentare aș lua 2.460 de lei net), îmi cumpăr hrana. Faptul că locuiesc la țară, la casă, e un avantaj enorm. Dar am colege care au și rate la bănci, plătesc și întreținere”.

Un alt mesaj al unui profesor revoltat de situația din învățământ:

”Ar fi fost bine să prezentați salariul net al unui profesor, care după 5 ani de facultate (licență și master), dacă nu are dirigenție, este în jur de 1.791 de lei. Care absolvent de facultate bine plătit vine pentru acești bani? Iar acel salariu mediu este al profesorului cu gradul I și peste 22 de ani vechime. În primii 10 ani de vechime salariul este sub 2.175, chiar dacă profesorul are deja gradul I!

Atenție, nu toți profesorii au dirigenție, care mai adaugă între 100 și 200 lei la salariu. Și mai putini au gradație de merit (5% din profesori), se spune că mulți ar lua-o politic sau doar pe hârtii goale de conținut!

Măsurile de atragere ale tinerilor sunt poate doar de domeniu local, nu o politică națională.

Sistemul, programele, materiile sunt total neadaptate nevoilor actuale.

Sistemul este politizat, în majoritatea școlilor interesul pentru calitate scade în fața pilelor politice și a promovărilor de partid.

Se poate continua, dar ideea este că nu poți să faci o schimbare și calitate în cel mai dinamic și complex sistem de care depinde viitorul unei nații folosind oameni vechi, mentalități vechi și numiri politice!”

Medici şi asistente, salarii mărite începând din martie 2018

Potrivit noii grile de salarizare, un medic primar, care acum câştigă 6.010 lei brut, va avea un salariu de bază de 13.338 de lei, iar un medic specialist, care acum are 4.675 de lei, va primi un salariu de 10.563 de lei.

La anatomie patologică şi medicină legală, un medic primar va avea o creştere salarială de la 9.481 de lei la 16.250 de lei, iar un autopsier debutant, care acum are un salariu de 2.600 de lei, va avea un salariu brut de 4.693 de lei.

un medic primar din unităţile clinice, care acum câştigă 6.010 lei, va avea un salariu brut de 13.338 lei
un medic specialist, care acum are 4.675 de lei, va primi de la 1 martie un salariu de 10.563 de lei
un medic rezident anul I, care acum are un salariu brut de 2.769 de lei, va primi 5.700 de lei
un medic rezident an II, care acum are 3.089 de lei, va avea 6.100 de lei
un medic rezident an III va avea 6.700 de lei, de la 3.431, cât primeşte acum,
un medic rezident an IV, al cărui salariu este acum de 3.524 de lei, va câştiga un salriu brut de 7.300 de lei.

La serviciile de ambulanţă, un medic primar, al cărui salariu este în prezent de 6.010 lei, va câştiga 13.338 lei, în timp ce un rezident an IV-V, al cărui salariu este acum de 3.524 lei, va avea un salariu de 7.300 de lei.

SALARII MEDICI 2018. Un biolog din unităţile clinice va avea o creştere salarială de la 3.685 de lei la 4.905 lei, iar un psiholog principal, al cărui salariu este acum de 3.478 de lei, va avea un salariu de 4.905 lei.

Salarii mărite și pentru personalul medical auxiliar

O infirmieră va avea salariul dublu – de la 1.725 de lei, cât câştigă în prezent, la 3.550 de lei, în timp ce un brancardier sau spălătoreasă, care acum au un salariu brut de 1.700 de lei, vor avea 2.950 de lei. La medicină legală, o spălătoreasă va avea un salariu lunar brut de 3.835 de lei, faţă de 2.594 lei, cât are acum.

Solidaritatea Sanitară: Reprezentanţii Guvernului nu trebuie să vorbească lacrimogen despre şpagă, ci să aplice măsuri de reformă care au ca efect reducerea acestui fenomen

Federaţia sindicală „Solidaritatea Sanitară” precizează că a făcut o serie de propuneri pentru reducerea fenomenului şpăgii în domeniul medical, pe care Ministerul Sănătăţii nu le-a acceptat sau nu le-a aplicat. Reprezentanţii sindicatelor din sănătate spun că reprezentanţii Guvernului nu trebuie să vorbească lacrimogen despre şpagă, ci să aplice măsuri de reformă care au ca efect reducerea acestui fenomen.

Propunerile sindicaliştilor sunt:

– Introducerea concursului naţional de ocupare a posturilor pentru medici şi asistente medicale

– Introducerea avertizorului de integritate

– Introducerea sistemului de despăgubire a pacienţilor pentru prejudicii

– Adoptarea unei Strategii Naţionale de Management a Resurselor Umane din Sănătate

– Crearea Agenţiei Sectoriale pentru Coordonarea Formării Profesionale Continue şi Fondul Unic de Finanţare a Formării Profesionale Continue a Specialiştilor din Sănătate

– Introducerea auditului tipului de muncă

– Interzicerea contractarii unor servicii prestate de persoane juridice care să înlocuiască activitatea desfăşurată în mod uzual de angajaţi ai unităţilor sanitare

– Reforma finanţării sistemului public de sănătate pentru a se asigura servicii medicale la nivelul posibilităţilor reale şi plata acestor serviciu către spitale la nivelul costurilor de piaţă ale acestora (incluzând costurile salariale reale)

Conform sursei citate, unele dintre aceste propuneri au fost respinse de Ministerul Sănătăţii, iar cele acceptate nu au fost aplicate.

În opinia federaţiei, această analiză sintetică conduce la următoarele concluzii:

Nu poţi lega picioarele unei persoane şi apoi s-o acuzi că nu aleargă! Cu alte cuvinte, Federaţia „Solidaritatea Sanitară” nu poate fi acuzată de lipsă de implicare (în limitele competenţei) în problema corupţiei în condiţiile în care se refuză aplicarea propunerile noastre ce ar contribui la reducerea corupţiei.
În condiţiile în care atât existenţa acestor propuneri cât şi refuzul implementării lor sunt dovedite, este evident că invitarea noastră oficială la rezolvarea problemei „şpăgilor din sănătate” este una pur formală, guvernanţii nefiind interesaţi de propunerile noastre.
Având în vedere cele amintite la punctele anterioare, este evident că promovarea discuţiilor despre „şpaga din sănătate” în contextul negocierilor pentru corectarea aberaţiilor din salarizarea angajaţilor are ca singur scop încercarea de a înlocui discuţiile publice despre efectele negative ale OUG 114/2018 (şi ale legii salarizării) cu tema şpăgilor.
Încercarea de abatere a atenţiei opiniei publice de la problemele legii salarizării, cu care se confruntă marea majoritate a angajaţilor din sănătate, la problemele legate de plăţile informale, ce caracterizează o minoritate a salariaţilor, constituie doar o manipulare politică, între cele două probleme lipsind legătura de cauzalitate pe care încearcă s-o sugereze guvernanţii. Presupunând că Guvernul ar reuşi rezolvarea problemei „şpăgilor din sănătate” problemele generate de legea salarizării şi de OUG 114/2018 ar rămâne neschimbate.

„Considerăm că reprezentanţii Guvernului nu trebuie să vorbească lacrimogen despre şpagă, ci să aplice măsuri de reformă care au ca efect reducerea acestui fenomen. De asemenea, credem că nu măsurile anti-şpagă vor determina dispariţia plăţilor informale, ci reforma sistemului sanitar care să anuleze contextele care determină astfel de situaţii, propunerile noastre fiind centrate pe o astfel de abordare”, se mai arată în comunicat.

Ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea, a declarat, sâmbătă, într-o intervenţie telefonică la Digi24, că a fost criticată pentru multiplele controale realizate şi că soluţia este să mărească valoarea amenzilor.

“Am fost criticată pentru multiplele controale pe care le fac, am fost criticată pentru că doresc să măresc cuantumul amenzilor, cred că asta este soluţia în acest moment. Dar ministrul Sănătăţii singur nu poate să rezolve problema. Am început să discutăm cu sindicatele, discutăm cu asociaţiile de pacienţi, cu organizaţiile profesionale pentru că mie mi se pare ceva într-adevăr halucinant. Da, statul poate fi acuzat, Guvernul poate fi acuzat şi fel şi chip, dar nu poate fi acuzat că nu are grijă de sistemul de sănătaăte. Poate fi acuzat că se implică foarte mult poate, dar singure guvernul şi ministrul Sănătăţii nu pot să rezolve această problemă”, a precizat Sorina Pintea.

90% din veniturile romanilor in 2018 s-au dus pe mancare si taxe catre stat

Conform datelor publicate recent de Institutul National de Statistica, veniturile incasate de romani in 2018 abia au reusit sa le asigure nevoile de baza, precum hrana, intretinerea locuintelor prin plata facturilor si achitarea darilor catre stat. Suma infima care ramane dupa ce scadem aceste cheltuieli trebuie atent distribuita catre educatie, imbracaminte, distractie, calatorii. Insa, din moment ce majoritatea romanilor au venituri minime si medii, suma rezultata este infima, daca dispare 90% din ea.

Veniturile totale medii lunare ale populatiei pe o gospodarie au fost de 4.454 lei in al treilea trimestru din 2018, iar cheltuielile totale au fost in medie de 3.891 lei lunar/gospodarie, reprezentand 87,4% din nivelul veniturilor totale, arata datele Institutului National de Statistica (INS).